Deputatul prahovean Sebastian Ghiţă a fost trimis miercuri în judecată de procurorii DNA, fiind acuzat de două infracţiuni de dare de mită, cumpărare de influenţă, spălare de bani, şantaj, două infracţiuni de folosire de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii şi conducerea unei maşini fără permis.
Dosarul în care Sebastian Ghiţă are opt capete de acuzare a fost trimis spre judecare la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, procurorii arătând în rechizitoriu modalitatea prin care deputatul a pus la punct un sistem infracţional care funcţiona în judeţul Prahova şi prin care persoane cheie din Poliţie şi procuratură răspundeau comenzilor acestuia.
Alături de Sebastian Ghiţă au mai fost trimişi în judecată Liviu Tudose, la data faptelor procuror general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti, sub acuzaţiile de luare de mită şi folosirea de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii, Viorel Dosaru la data faptelor şef al IPJ Prahova, pentru săvârşirea infracţiunilor de luare de mită, favorizarea făptuitorului, trafic de influenţă şi folosirea de informaţii care nu sunt destinate publicităţii, Constantin Ispas, ofiţer de poliţie şi Aurelian Constantin, la data faptelor procuror general adjunct al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti pentru săvârşirea infracţiunilor de cercetare abuzivă şi folosirea de informaţii care nu sunt destinate publicităţii.
„În perioada iunie 2013 - primăvara anului 2014, în timp ce pe rolul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti se afla, în curs de urmărire penală, o cauză complexă în care se efectuau cercetări cu privire la săvârşirea unor infracţiuni de evaziune fiscală şi spălare de bani, mai multe persoane vizate au obţinut informaţii confidenţiale pe mai multe căi, printre beneficiarii acestor informaţii nedestinate publicităţii fiind şi Ghiţă Sebastian Aurelian", se reține în rechizitoriul procurorilor.
Informaţiile confidenţiale priveau obiectul unor cercetări asupra unor persoane fizice sau juridice, măsurile de supraveghere tehnică dispuse, măsurile preventive ce urmau a fi luate, numele procurorului de caz şi ale ofiţerilor de poliţie delegaţi să efectueze urmărire penală.
"Concret, folosindu-se de influenţa pe care o avea şi pe care o exercita efectiv pentru menţinerea şi promovarea în funcţii publice a anumitor persoane, inculpatul Ghiţă Sebastian Aurelian i-a capacitat pe inculpaţii Tudose Liviu Mihail şi pe Dosaru Viorel să-i furnizeze informaţii confidenţiale din dosarul aflat în curs de urmărire penală", mai arată rechizitoriul DNA.
Sursa citată mai spune că în schimbul informaţiilor nedestinate publicităţii pe care le-a obţinut, Sebastian Ghiţă a promis, pe de o parte, lui Dosaru Viorel că îl va sprijini să îşi menţină funcţia, dar şi să obţină alte funcţii de conducere.
Pe de altă parte, a acordat magistratului Tudose Liviu Mihail sprijin în vederea obţinerii unor funcţii de conducere în cadrul unor instituţii publice centrale. În referatul DNA se află şi o declaraţie dată la începutul lunii martie de procurorul Liviu Tudose, în care acesta susţine că "în primăvara anului 2014, împreună cu Ghiţă Sebastian Aurelian a mers la Victor Ponta, ocazie cu care premierul i-a oferit o funcţie de conducere, respectiv director Departamentului pentru Luptă Antifraudă sau o funcţie de execuţie în cadrul ONPCSB, propunere cu care acesta, în principiu, a fost de acord, dar care nu a mai fost materializată", se arată în referatul Direcţiei Naţionale Anticorpuţie.
"Într-un alt context, în cursul lunii martie 2011, pentru a stopa difuzarea unor reportaje denigratoare la adresa unei anumite societăţi comerciale, prin intermediul unui post de televiziune a cărui activitate o controla prin intermediul SC Asesoft International SA, inculpatul Ghiţă Sebastian Aurelian l-a constrâns pe reprezentantul acelei societăţi comerciale să încheie, în mod fictiv, un contract de prestări servicii. Scopul încheierii contractului era ca SC Asesoft Internaţional SA să dobândească, în mod injust, un folos patrimonial, respectiv suma de 500 000 euro, reprezentând valoarea contractului menţionat. Din acea sumă, SC Asesoft Internaţional SA a primit, în două tranşe, în perioada iunie – septembrie 2011, suma totală de 610. 202, 96 lei".
Procurorii DNA îl mai acuză pe Sebastian Ghiţă şi că, la data de 22 iulie 2012, ar fi condus fără permis, context în care " i-a solicitat unei persoane cu funcţie de conducere din I.P.J. Prahova să intervină pe lângă lucrătorii de poliţie rutieră din cadrul Biroului DN1, astfel încât aceştia să nu dispună măsurile legale", în schimb promiţându-i că-l va sprijini pentru a-şi păstra funcţia.
În vara anului 2013, Ispas Constantin, ofiţer de poliţie, a pretins unui om de afaceri susţinere politică pentru ocuparea unor funcţii în cadrul M.A.I., prevalându-se de influenţa asupra unui procuror cu funcţie de conducere din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti, pentru a-l determina pe acesta din urmă să îi ofere informaţii ce nu erau destinate publicităţii. Respectivul om de afaceri era vizat în dosarul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti şi se afla în relaţii foarte apropiate cu lideri politici locali şi centrali. În perioada septembrie 2013- octombrie 2013, informaţiile respective i-au fost furnizate lui Ispas Constantin de procurorul general adjunct al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti, Mihăilă Aurelian Constantin mai transmit procurorii.
În 2014, Mihăilă Aurelian Constantin, în calitate de procuror general adjunct al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti, a permis unei alte persoane accesul la informaţii ce nu erau destinate publicităţii dintr-un dosar penal diferit, în scopul de a-i fi înmânate unui jurnalist, pentru a le publica. Informaţiile respective constau într-un contract de vânzare cumpărare pentru achiziţia unui bun şi un înscris olograf în care era prezentată, în rezumat, situaţia de fapt din dosarul menţionat.
În vara anului 2014, Mihăilă Aurelian Constantin, în calitate de procuror, a ticluit probe nereale, spun procurorii, constând în plângerea formulată în numele unei persoane împotriva unui alt procuror din aceeaşi unitate de parchet, sub aspectul săvârşirii unor infracţiuni de fals în declaraţii. Plângerea respectivă, nedatată şi nesemnată a fost ulterior înmânată unui ofiţer cu funcţie de conducere în cadrul B.C.C.O. Ploieşti, pentru a fi valorificată.