Ministerul Afacerilor Interne a făcut mai multe propuneri de revizuire a legislaţiei penale, solicitând inclusiv o creştere substanţială a pedepselor pentru tulburarea ordinii şi liniştii publice. Pentru aceste infracţiuni, MAI propune pedeapsa cu închisoarea de la un an la cinci ani. Solicitarea de modificare a Codului penal transmisă către Ministerul Justiţiei mai vizează şi înăsprirea pedepselor pentru ultraj, dar şi completarea legislaţiei în privinţa omorului calificat.
"Provocarea de scandal, comportamentul violent, prin amenințări sau prin distrugerea de bunuri (spargerea de geamuri, sticle etc.), într-un local public sau privat, împiedicarea prin violenţă sau ameninţare a circulaţiei normale a pietonilor sau vehiculelor etc. reprezintă fapte prin care se tulbură ordinea şi liniștea publică. Din practică a reieșit că astfel de elemente prezintă un pericol social ridicat, respectiv un pericol concret pentru ordinea publică. Periculozitatea socială reiese din valorile lezate, din rezonanța faptelor comise, din atitudinea de indiferență a făptuitorilor față de regulile sociale și bunele moravuri, de sfidare a comunității locale, precum și de prevalare a propriului interes, față de interesul public. Tulburarea ordinii şi liniştii publice produce, în conștiința opiniei publice, o stare de neliniște și de insecuritate a relaţiilor de convieţuire socială. Intervenția promptă a organelor de aplicare a legii (poliţie și/sau jandarmerie), în cazul săvârșirii unor fapte de tulburare a ordinii și liniștii publice, reprezintă o cauză favorizatoare a comiterii, ulterior, de către cei cercetați/sancționați, a unor eventuale acte de răzbunare împotriva polițiștilor care au efectuat investigațiile. În acest context, considerăm utilă reanalizarea principiului noii politici penale şi necesară o regândire a cuantumului pedepsei (în cazul prezentat), prin prisma valorilor sociale apărate", se arată într-un comunicat publicat pe pagina de internet a Ministerului Afacerilor Interne.
În privinţa ultrajului, reprezentanţii MAI discută despre combaterea unor modele comportamentale agresive, prin înăsprirea sancţiunilor penale, mai exact prin majorarea cu 50% a limitelor pedepsei.
"Problematica sancționării eficiente a infracțiunilor de ultraj, este una intens mediatizată, dezbătută și de actualitate. Modul de producere a ultrajelor relevă un proces complex, cu cauze multiple, a căror existență, suprapusă unor factori circumstanțiali sau de personalitate, conduc la apariția acestor evenimente. La nivel social, se poate vorbi despre proliferarea violenței, a modelelor comportamentale agresive, dar și de erodarea prestigiului unor purtători de autoritate. Atât în plan individual, al personalului din structurile de ordine publică, cât și în plan organizațional și instituțional, infracțiunea de ultraj determină erodarea încrederii și scăderea respectului față de instituțiile de aplicare a legii. Pe de altă parte, a devenit un fapt curent ca intervenția poliţiştilor sau jandarmilor, în situațiile în care este vizată o comunitate de oameni sau anumite medii sociale, să se soldeze cu ameninţări, loviri sau alte violențe, vătămări corporale, loviri sau vătămări cauzatoare de moarte ori chiar cu omorul personalului implicat. Nu întâmplător, în semestrul I al acestui an, se constată o creștere a numărului infracțiunilor de ultraj asupra personalului din cadrul Poliției Române (+7,3%). Cu tot efortul realizat de Ministerul Afacerilor Interne, pentru o abordare pe mai multe paliere a acestei problematici (din perspectivă organizaţional-managerială, a relaţiilor publice sau financiară), în rândul poliţiştilor, jandarmilor sau altor militari care exercită competențe în sfera ordinii publice, există în continuare îngrijorarea că statul, prin autoritățile sale, nu tratează cu suficientă atenție nevoia de a institui, prin lege, măsurile necesare de protecție a personalului. Mai mult, constatăm că slăbirea autorităţii statului este resimțită de populaţie şi chiar criticată de aceasta (cu ocazia diferitelor intervenții solicitate prin serviciul 112), iar perpetuarea acestei stări de fapt generează o stare de disconfort social, diminuează capacitatea de aplicare a legii, de către organele în drept, şi aduce grave prejudicii în ceea ce privește încrederea în instituțiile de aplicare a legii. Rezultă astfel o ineficiență a noilor prevederi din noul Cod penal, în ceea ce privește tragerea la răspundere pentru infracțiunile de ultraj, iar procentul de 85% al autorilor cercetați în stare de libertate influențează în mod negativ autoritatea poliţistului în comunitate. În context, propunem: a. reformularea alineatului (4) al articolului 257 (Ultrajul): «(4) Faptele prevăzute în alin. (1)-(3), comise asupra unui poliţist, jandarm sau militar, aflat în exercitarea atribuțiilor de serviciu sau în legătură cu exercitarea acestor atribuții, se sancționează cu pedeapsa cu închisoarea prevăzută de lege pentru acea infracțiune, ale cărei limite se majorează cu jumătate». b. reformularea alineatului (2) al articolului 279 (Ultrajul judiciar): «(2) Săvârşirea unei infracţiuni împotriva unui judecător sau procuror ori împotriva bunurilor acestuia, în scop de intimidare sau de răzbunare, în legătură cu exercitarea atribuţiilor de serviciu, se sancţionează cu pedeapsa cu închisoarea prevăzută de lege pentru acea infracţiune, ale cărei limite speciale se majorează cu jumătate»", mai explică oficialii din MAI în comunicatul postat pe site.
