Corina Crețu trage un nou semnal de alarmă cu privire la banii pe care România i-a pierdut, deși i-ar fi putut atrage pentru infrastructura de transporturi, un domeniu atât de sensibil și plin de lipsuri în țara noastră.
Este a doua oară, în ultimele 10 zile, când oficialul român se oprește asupra acestei teme, pentru a trage un semnal de alarmă (VEZI DETALII). Potrivit comisarului european pentru Politică regională, Corina Creţu, România a pierdut între 1,8 şi 2 miliarde de euro din fondurile totale alocate în valoare de 19,5 miliarde de euro într-un domeniu sensibil pentru ţara noastră, cel al infrastructurii de transport. "Din anul 2007 până în anul 2011, rata de absorbţie a fost de 4%. Am preluat mandatul în 2014, cu o rată de absorbţie de 48%. Încheiem ciclul financiar (...) cu o rată de absorbţie de aproape 90% (...) Din păcate, din cei 19,5 miliarde de euro alocaţi pe fondurile pe care le gestionez - e vorba de Politica de Coeziune şi de Fondul de Dezvoltare Regională - s-au pierdut (...) între 1,8 şi 2 miliarde de euro într-un domeniu cel mai sensibil pentru România, cel al infrastructurii de transport", a explicat, potrivit Agerpres, Corina Creţu, cu prilejul Conferinţei "EuroImpact - Impactul şi rezultatele politicii de coeziune în România. Experienţe cu privire la accesarea fondurilor şi implementarea proiectelor finanţate", care se derulează la București.
"Dacă ne uităm la partea plină a paharului, dintre cele 19,5 miliarde de euro, pentru perioada 2007-2014, s-au cheltuit 17,5 miliarde de euro, dar doar aproximativ 14-15 miliarde au fost practic lucrări pe teren, pentru că 3 miliarde aproape au fost salvate prin proiecte retrospective, prin preluarea creditelor BEI şi BERD pe care România le avea încă pentru proiecte realizate, cum ar fi de pildă Autostrada Soarelui, care era deja realizată, dar pentru care statul încă plătea credite. De asemenea, am preluat salariile tuturor funcţionarilor care lucrează pe fonduri europene în România, tocmai pentru a ajunge la această rată de absorbţie de 90% şi a degreva bugetul naţional de această povară a creditelor la care se angajase", a spus Corina Creţu.
Ea a subliniat că, în acest ciclu financiar, România are alocaţi, în total, aproximativ 31 de miliarde de euro, incluzând banii pentru agricultură.
"Fondurile europene oferă finanţare pentru aproximativ 60-65% din investiţiile publice în România. Am spus de fiecare dată când au existat probleme în implementarea proiectelor, am vorbit de procedurile greoaie şi de capacitatea administrativă redusă. Vorbim despre lucruri care nu s-au întâmplat azi, ieri sau în ultimul an. Este o slăbiciune pe care am avut-o ca ţară încă de la începutul intrării noastre în Uniunea Europeană, când nu am fost pregătiţi de a accesa o asemenea sumă de bani", a mai afirmat Corina Creţu, citată de Agerpres.
Lipsurile din domeniul la care face referire Corina Crețul reprezintă motivul pentru care țara noastră a fost ocolită de mulți investitori, descurajați tocmai de minusurile pe care le are în acest domeniu. Cei care s-au încumetat să investească în România se confruntă de ani buni cu problemele create de lipsa infrastructurii.
Este și cazul companiilor prezente în Ploiești și în împrejurimi. În zona industrială de la ieșirea din Ploiești spre Târgoviște, pe DN 72, cel mai mare parc de business privat din sud-estul Europei, Ploiesti West Park, nu beneficiază la intrarea din DN 72 de o infrastructură corespunzătoare, la standarde de siguranță specifice secolului 21, care să fluidizeze și să securizeze traficul din zonă. PWP dezvoltat de Alinso Group, care adună 50 de companii multinaționale importante, generând mii de locuri de muncă, speră de ani de zile ca reprezentanții Companiei Naționale de Drumuri să amenajeze, la intrarea în zona industrială care se întinde pe 300 de hectare, un simplu sens giratoriu care ar reduce numărul accidentelor. Multinaționalele din zonă sunt direct interesate de existența unei infrastructuri de calitate, mărfurile produse aici ajungând în toate colțurile lumii, atât pe șosele și calea ferată, cât și din portul Constanța. Investitorul de acolo așteaptă, ca și alte companii din jurul Ploieștiului, ca proiectele realizate pe hârtie de ani buni să se transforme în realitate.