Raportul privind Indicele de Percepție a Corupției lansat joi de Transparency International arată că, în cele mai multe dintre țările analizate, eforturile împotriva corupției au făcut pași înapoi sau, în cel mai bun caz, au stagnat, pe parcursul anului trecut. România este inclusă în categoria statelor aflate sub media Uniunii Europene.
Doar 59 de țări dintr-un total de 180 au obținut scoruri de peste 50 de puncte, media la nivel global fiind aceeași ca în anii precedenți, de 43 de puncte. Indicele de Percepție a Corupției reflectă percepția pe care mediul de afaceri o are cu privire la corupția existentă în sectorul public și variază între 0 - "foarte corupt" și 100 - "deloc corupt".
Conform raportului, la nivelul Uniunii Europene, media a scăzut de 66 la 64 de puncte, în top trei rămân aceleași state: Danemarca (87 puncte), Finlanda (86 puncte) și Suedia (85 puncte, la fel ca în 2018).
România a obținut doar 44 de puncte și ocupă penultimul loc în UE, la egalitate cu Ungaria și doar cu un pas în fața Bulgariei (43 de puncte).
În raportul de 2018, România avea 47 de puncte.
"Comparativ cu anul 2018, țara noastă înregistrează o scădere de trei puncte în 2019, ajungând la același scor ca în anul 2012. În graficul de mai jos se poate observa cum s-a modificat percepția față de corupția din sistemul public în ultimii 10 ani în România și în statele menționate anterior", punctează Transparency International România, ale cărei recomandări pentru țara noastră sunt:
> Consolidarea independenței față de factorul politic pentru sistemele de control și echilibru, precum și promovarea separării puterilor în stat;
> Elaborarea de mecanisme care să respingă orice tratament preferențial în alocarea resurselor și prestarea serviciilor publice;
> Măsuri de control asupra finanțărilor politice, pentru a preveni influența excesivă în politică;
> Măsuri de gestionare a conflictelor de interese, astfel încât să se reducă riscul de influență nejustificată în elaborarea de politici publice, precum și aplicarea de reguli clare privind pantouflage-ul;
> Consolidarea integrității în procesele electorale, prevenirea și sancționarea campaniilor de dezinformare – măsuri esențiale prin care cetățenii pot înțelege că își pot folosi votul pentru a pedepsi politicienii corupți.
Totodată, Transparency International recomandă guvernanților să implice societatea civilă în monitorizarea și expunerea faptelor de corupție, inclusiv prin asigurarea unei mai bune protecții a avertizorilor de integritate și a jurnaliștilor.
Transparency International România propune, ca soluții concrete pentru reducerea corupției în sectorul public:
> Restabilirea încrederii în mediul de afaceri, prin propunerea unei agende de reformă care să promoveze standarde de integritate în mediul de afaceri. Un astfel de proiect, în care reprezentanți din sectorul de business, sectorul public și organizații neguvernamentale să acționeze împreună pentru promovarea unui mediu de afaceri integru, trebuie să devină o prioritate la nivel național.
> Îmbunătățirea capacității instituțiilor publice de a aplica mecanisme de integritate, prin modernizarea standardelor de bună guvernanţă locală, pe un model elaborat de TI şi aplicat cu succes în alte state europene.
> Înfiinţarea Registrului Naţional de Conformitate, un mecanism elaborat de organizaţia noastră pentru a creşte transparenţa administrativă şi pentru a contribui la reducerea vulnerabilităţilor la corupţie în administrația publică.
"Succesul luptei împotriva corupţiei este direct legat de instituţii puternice şi stabile în ansamblul lor. Avem nevoie de instituţii puternice, independente, de lideri responsabili şi cetăţeni implicaţi în viaţa comunităţii locale, care să sancţioneze derapajele", mai arată Transparency International România.
CPI evaluează și clasifică 180 de țări și teritorii în funcție de percepția asupra corupției din mediul public, bazându-se pe 13 surse diferite, cumulând opinii ale unor experți și sondaje realizate în mediul de afaceri. Peste două treimi din țări au un scor sub 50, cu o medie globală de doar 43 de puncte. Din 2012, doar 22 de țări și-au îmbunătățit semnificativ scorurile, printre acestea numărându-se Estonia, Grecia și Guyana. Alte douăzeci și unu de state au scăzut semnificativ, inclusiv Australia, Canada și Nicaragua.
"Cercetările noastre arată că multe dintre cele mai avansate economii nu își pot permite să se complacă, dacă vor să își mențină avansul pe care l-au înregistrat până acum în lupta împotriva corupției. Patru țări din G7 au un scor mai mic decât anul trecut: Canada (-4), Franța (-3), Marea Britanie (-3) și SUA (-2). Germania și Japonia nu au înregistrat nicio îmbunătățire, în timp ce Italia a obținut un punct în plus", subliniază Transparency International România.
Foto: Transparency International România
