Categorie: Actual

Obligate printr-un ordin de ministru să-şi realizeze un studiu de calitatea aerului şi un plan integrat plecând de la acel studiu, primăriile din Ploieşti şi Brazi au intrat pe ultima sută de metri, astăzi având loc dezbaterea publică a documentaţiei, una care a scos în evidenţă numeroasele scăpări, pornind de la faptul că totul se bazează pe date incomplete, în unele cazuri chiar foarte departe de realitate.

 

Consultanţii angajaţi de cele două primării au prezentat studiul şi apoi măsurile propuse în planul integrat, explicând că a fost foarte mult de muncă şi că au existat unele probleme în strângerea datelor. Tocmai strângerea datelor s-a dovedit principala problemă invocată, prima observaţie fiind că studiul privind calitatea aerului a avut perioada de referinţă 2017, a urmărit un număr limitat de compuşi chimici, axându-se pe indicatorii prevăzuţi în documentaţia de mediu amintită, şi s-a bazat pe raportările oficiale făcute de 37 de agenţi economici, verificând, "în paralel", conform realizatorilor, şi datele din reţeaua oficială de monitorizare. Cu alte cuvinte, aşa cum au scos în evidenţă şi două ONG-uri care au transmis puncte de vedere, Asociaţia Stop Poluării Oraşului Ploieşti şi Fundaţia Pancuantic, nu au fost luate în calcul toate sursele de emisii, nici toţi compuşii chimici periculoşi, ceea ce s-ar traduce prin urmărirea unei aşa-zise poluări oficiale, cea din raportări, care e cam de trei ori mai mică decât poluarea reală, cea din măsurători. Şi la poluarea din traficul rutier sunt mari semne de întrebare, studiul bazându-se pe date de la primării şi de la Registrul Auto Român, care nu prea au cum să cuprindă şi maşinile de serviciu înmatriculate în alte judeţe şi cu atât mai puţin traficul de tranzit. În replică, realizatorii documentaţiei tehnice au argumentat că au lucrat cu instrumentele solicitate şi puse la dispoziţie de autorităţi, conform legislaţiei în vigoare.

Planul integrat, întocmit pe baza acestui studiu, cuprinde mai multe proiecte de modernizare, care ar trebui implementate până în 2025, unele dintre ele asumate de Primăria Brazi, Primăria Ploieşti şi Consiliul Judeţean Prahova, altele trecute în sarcina unor agenţi economici precum Petrotel-Lukoil, OMV Petrobrazi, Vega Rompetrol sau Unilever.

„Din punctul meu de vedere, studiul nu cuprinde informaţii şi date din staţiile de monitorizare, nu cuprinde toate informaţiile, nu s-a făcut un studiu pe informaţii reale şi concrete cu privire la calitatea aerului, iar în ceea ce priveşte planul de măsuri consider că se pot face amendamente, astfel încât să avem acele măsuri care să ducă la o combatere reală a poluării, atât poluarea cauzată de industrie, cât şi poluarea cauzată de traficul urban şi de activitatea într-o localitate aşa de aglomerată şi de circulată”, a concluzionat, la finalul dezbaterii, viceprimarul municipiului Ploieşti, Magdalena Trofin.

Întrebarea care rămâne după această dezbatere publică este dacă, după inexactităţile şi scăpările din documentaţia tehnică, reclamate în mai multe rânduri, mai putem avea încredere în proiectele propuse pentru îmbunătăţirea calităţii aerului. Dacă e să alegem o abordare optimistă, putem să considerăm că acest plan, care urmează să fie adus la forma finală în urma discuţiilor de astăzi, deschide posibilitatea autorităţilor locale pentru atragerea unor finanţări europene consistente, în unele cazuri pentru proiecte care oricum existau de ani buni în strategiile de dezvoltare locală. Dacă e să optăm pentru o abordare mai degrabă realistă, putem să spunem că, odată cu finalizarea acestei documentaţii comandate în mandatul trecut, cele două localităţi reuşesc cel puţin să bifeze ca îndeplinită o obligaţie de mediu impusă de autorităţile centrale, rămânând de văzut în ce măsură, dincolo de această realizare birocratică, planul integrat va aduce şi o îmbunătăţire a vieţii locuitorilor din această aglomerare urbană.

Back To Top