- De Ziua Internațională a Copilului Dispărut și Exploatat Sexual, Poliția Română a prezentat statistica îngrijorătoare a ultimelor 12 luni.
- În intervalul aprilie 2021 – aprilie 2022, au existat 7.577 de sesizări privind copii dispăruți.
- Peste 70% se referau la minori cu vârste peste 14 ani care au fugit de acasă.
7.572 de sesizări, privind disparițiile de copii au fost rezolvate de polițiștii structurilor de investigații criminale, în perioada aprilie 2021 – aprilie 2022, în timp ce specialiștii în prevenirea criminalității au desfășurat peste 4.000 de activități, în cadrul campaniilor de prevenire a disparițiilor de minori.
“În perioada 30.04.2021 – 20.04.2022, la nivelul Poliției Române, au fost înregistrate 7.577 de sesizări privind disparițiile de copii, în aceste cauze fiind dispusă căutarea, atât la nivel național, cât și la nivel internațional. Dintre aceste sesizări, 259 se refereau la copii cu vârste până la 10 ani, 2.003 cu vârsta cuprinsă între 10-14 ani și 5.315 minori mai mari de 14 ani. Menționăm că numărul sesizărilor nu reprezintă numărul copiilor dispăruți, deoarece același copil poate fi semnalat de mai multe ori într-un interval de timp ca fiind dispărut. Majoritatea copiilor dispăruți sunt găsiți de polițiști în primele 24-48 de ore de la primirea sesizării. Astfel, în perioada de referință, au fost rezolvate 7.572 de sesizări”, potrivit datelor furnizate de IGPR.
Rămân, astfel, cinci cazuri care nu au fost soluționate, în ultimele 12 luni.
Ce se ascunde dincolo de majoritatea cazurilor de copii dispăruți?
Studiul privind disparițiile de minori, realizat la nivelul Institutului de Cercetare și Prevenire a Criminalității, a indicat că printre cauzele generale care au dus la înregistrarea disparițiilor se regăsesc lipsa de atenție sau de interes/neglijare fată de nevoile copilului aflat în dezvoltare, astfel încât copiii se simt nedoriți sau ignorați; lipsa de control a situației școlare a copiilor, în ceea ce privește frecvența la cursuri şi interesul pentru studiu arătat de copii; rigiditatea regulilor de conviețuire, lipsa de comunicare în familie sau în central de ocrotire, modele de comportament disfuncționale receptate, lipsa interesului pentru studii, practicarea cerșetoriei, lipsa de organizare a vieții, rezolvarea conflictuală a diferendelor, antecedente penale ale membrilor familiei, consum frecvent de alcool al unora dintre membrii familiei; starea materială precară, care determină neglijarea funcției de educație a familiei şi plasarea ei la periferia preocupărilor față de copii, spiritul de aventură etc.
“În pandemie, prevenirea părăsirii voluntare a domiciliului de către minori a reprezentant un procentaj semnificativ pentru situațiile de consiliere psihologică și juridică oferite de Asociația Telefonul Copilului. 31,25% dintre copiii care au contactat serviciile de consiliere psihologică și juridică oferite de Asociația Telefonul Copilului au menționat părăsirea voluntară a domiciliului drept soluție pentru evadarea din situațiile de neînțelegere cu părinții, iar 19,9% au menționat problemele sentimentale drept justificare pentru gestul lor”, mai precizează IGPR.
VEZI ȘI: Facebook și Poliția Română colaborează, de astăzi, pentru găsirea copiilor răpiți sau dispăruți
În România, funcționează numărul unic european pentru semnalarea copiilor dispăruți – 116.000, gestionat de Asociația Telefonul Copilului, care, alături de alte 31 de organizații europene, reprezintă Federația Europeană pentru copiii dispăruți și exploatați sexual Missing Children Europe. Acest număr poate fi folosit pentru semnalarea dispariției unui copil de orice cetățenie care se află pe teritoriul unui stat membru al Uniunii Europene.
Foto ilustație (sursa: copilul.ro)
- Facebook.com/actualitateaprahoveana.ro
- instagram.com
- twitter.com
- Google Business
- Youtube Actualitatea
- TikTok Actualitatea Prahoveană
