Améliorer activement la puissance masculine et n est pas seulement appelé cialis 10mg prix. La qualité européenne actuelle est peu coûteuse.

rusalii
Categorie: Actual

 • Sărbătoarea Rusaliilor marchează pogorârea Sfântului Duh peste apostolii credincioși ai lui Iisus, la 50 de zile după Înălțare, ei primind abilitatea de a vorbi în toate limbile pământului pentru a propovădui creștinismul.
• Ziua de Rusalii sau Cincizecimea este considerată data de înființare a Bisericii.
• Ce trebuie să facem de Rusalii ca să ne meargă bine tot restul anului?


Pogorârea Sfântului Duh este una dintre cele mai vechi sărbători creștine, iar denumirea de Cincizecime a acestei zile vine de la faptul că se prăznuiește la cincizeci de zile după Învierea Domnului. Prima zi de Rusalii pică întotdeauna într-o duminică, iar în cea de-a doua zi de Rusalii, lunea, se sărbătorește Sfânta Treime. Sărbătoarea marchează încheierea ciclului Pascal: Învierea, Înălţarea şi Pogorârea Duhului Sfânt. De asemenea, aceasta este considerată și ziua întemeierii Bisericii creștine.
Prima și cea de-a doua zi de Rusalii sunt zile libere legale. Potrivit Codului Muncii, zilele libere de Rusalii se acordă în funcție de data la care este sunt sărbătorite de fiecare cult religios în parte.
Fiind o sărbătoare importantă, de ea sunt legate foarte multe tradiții.
Dansul Călușarilor este un obicei întâlnit de Rusalii mai ales în Oltenia, fiind considerat un joc tămăduitor, care aduce sănătate și noroc. În a doua zi de Rusalii, călușarii ies la colindat și merg din casă în casă pentru a alunga spiritele malefice. Oamenii obișnuiesc să-i întâmpine pe călușari cu frunze de nuc, pelin, usturoi, apă și sare, uneori chiar și cu bani.
Un alt obicei care se întâlnește prin zonele Ardealului poartă numele de „Împănatul boului”. Pe ulițele satului se plimbă un bou împodobit cu fel și fel de ornamente din flori. Preotul are datoria de a-l sfinți când alaiul ajunge în fața bisericii, după care va da de băut participanților. La un moment dat, boul va fi eliberat, iar o tânără va trebui să-l stăpânească și să ocolească o masă de trei ori. Tradiția spune că acea fată se va căsători în anul ce urmează.
După Rusalii, tot în Ardeal, se practică obiceiul numit „udatul nevestelor”. Femeile sunt stropite cu apă, ca să fie sănătoase și frumoase în tot restul anului.
Semnificația frunzelor de nuc, de Rusalii
Frunzele de nuc au o semnificație aparte de Rusalii. La sate, se păstrează tradiția conform căreia credincioșii trebuie să ducă la biserică crenguțe de tei și nuc, pentru a fi sfințite. Frunzele de nuc de Rusalii au ca semnificație limbile de foc ce au coborât asupra apostolilor. Cu aceste ramuri sfințite se vor împodobi casele și icoanele. Asta pentru că, în credința populară, ramurile au puterea de a alunga spiritele rele. În unele zone, pe lângă tei și nuc, credincioșii mai folosesc leuștean, usturoi și pelin, pe care le poartă asupra lor pentru a nu fi „luați din Rusalii” sau pociți de ielele neiertătoare.
În trecut, în jurul acestei sărbători se făcea botezul catehumenilor (creștinii de alt rit decât ortodox). Și atunci erau interzise postul și îngenuncherea. Pe vremea împăraților bizantini, erau interzise spectacolele în circuri și teatre sau orice altă manifestare considerată necuviincioasă, fiindcă ar fi întinat frumusețea sărbătorii.
După ce, înainte cu o zi, de Sâmbăta Morților sau Moșii de vară, credincioșii i-au comemorat pe cei trecuți în neființă, în duminica Rusaliilor, se împart farfurii frumos împodobite pentru cei vii.
În Duminica Rusaliilor, preotul şi enoriașii din comunitate merg pe câmp şi săvârşesc sfeștania – sfinţirea mică a apei. Cu agheasma aceea se stropesc apoi semănăturile câmpului. Se ung ușile cu usturoi pentru că așa casa va fi păzită de rele și de ghinion tot restul anului. Și ramurile de tei au o simbolistică aparte în această sărbătoare. Se crede că teiul ferește gospodăriile de grindină sau de duhurile rele, de aceea flăcăii le aduc din păduri după care se sfințesc la biserică, iar credincioșii le iau acasă și le pun la icoane.
În multe zone din țară, în cea de-a doua zi de Rusalii, există obiceiul „spălatului pe picioare” cu pelin. Se crede că această practică are rolul de a aduce sănătate și de a feri de spiritele rele. Una dintre superstițiile legate de Rusalii, la fel ca și de alte sărbători creștine, este aceea că nu trebuie să speli și nici să muncești în aceste zile. Începând cu ziua de Rusalii, timp de 9 săptămâni, se culeg ierburile de leac.
De Rusalii nu se intră nici în vie, nu se merge în locuri pustii, pe lângă păduri sau fântâni, deoarece, conform miturilor populare, te poți întâlni cu spiritele rele. În tradiţia populară, Rusaliile sunt nişte fiinţe fantastice, malefice, asemănătoare ielelor, care umblă prin văzduh începând cu ziua de Strat de Rusalii (miercuri, a 25-a zi după Paşti) şi provoacă mult rău oamenilor: îi pocesc, îi schimonosesc şi îi înnebunesc pe toţi cei care nu le respectă zilele. Conform specialiştilor în Etnografie de la Muzeul Dunării de Jos din Călăraşi, în vechime, femeile nu lucrau nimic în toate miercurile care se derulau de la Stratul de Rusalii până la Duminica Mare. Pentru a apăra gospodăria de invazia acestor spirite, în sâmbăta Rusaliilor oamenii obişnuiesc şi astăzi, în virtutea tradiţiei, să pună la porţile caselor ramuri verzi de tei, sfinţite de preoţi, plantă despre care se spune că alungă duhurile rele (sursa adevarul.ro).

CITEȘTE ȘI: Psihoterapeut Maria Diana Drăghici: Ce facem când o relație nu funcționează?

În unele zone, Rusaliile sunt spiritele morţilor care, după ce au părăsit mormintele la Joimari şi au petrecut Paştele cu cei vii, refuză să se mai întoarcă în locaşurile lor subpământene şi încep să facă rele oamenilor. În satele din Bărăgan, credincioşii spun că acestea sunt în stare să ia minţile oricui. Spre deosebire de strigoii care apar şi le provoacă necazuri oamenilor în anotimpul friguros al anului, ielele sunt prezente numai pe timpul verii. În tradiţia populară s-a înrădăcinat ideea că-i pedepsesc pe oamenii răi, pe cei care nu le respectă zilele sau care dorm noaptea sub cerul liber etc.
„Sărbătoarea de Rusalii era calculată prin însumarea la Duminica Paştelui a unui număr de 50 de zile (Muntenia, Oltenia, Transilvania şi Banat) sau 51 de zile (Moldova) şi dura 3 zile (Moldova, Transilvania), 7 zile (Muntenia şi Oltenia) şi 8 zile (Banat)”, spun specialiştii de la Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Ialomiţa, mai relatează sursa citată.

CITEȘTE ȘI: Inflaţia a urcat în luna mai la 14,5%

Back To Top