justitiei
Categorie: Actual
  • Adoptate în 2004 și ulterior modificate repetat, Legile Justiției reprezintă fundamentul legislativ al sistemului judiciar.
  • Modernizarea acestor legi și adecvarea lor la nevoile prezente și de perspectivă ale sistemului judiciar reprezintă o condiție esențială pentru realizarea unui serviciu public judiciar eficient, capabil să facă dreptate și să respecte drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor, precum și ale unui sistem de apărare și aplicare a legii care să protejeze cetățenii, companiile și statul față de orice încălcări ale legii.

Ministerul Justiției și-a stabilit încă din anul 2020 obiectivul realizării unor proiecte ale Legilor Justiției care să tindă în cel mai înalt grad la atingerea acestor deziderate și care să constituie o bază solidă pentru o dezbatere de substanță în sistemul judiciar și societatea civilă asupra viitorului Justiției române. Ministerul Justiției, observând prevederile constituționale și legale, a inițiat în anul 2020 elaborarea proiectelor Legilor Justiției în conformitate cu rolul și competența legală a acestuia de a contribui la bunul mers al Justiției, alături de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), garantul independenței Justiției, instituția cheie în organizarea carierei judecătorilor și procurorilor și a organizării judiciare, pentru desfășurarea în bune condiții calitative și de eficiență a actului de Justiție, înfăptuită prin instanțele de judecată și Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ). De asemenea, Ministerul Justiției a pornit în 2020 la elaborarea proiectelor Legilor Justiției inclusiv în lumina textelor constituționale care organizează Ministerul Public și îi așează activitatea sub autoritatea ministrului Justiției, ca și a tuturor deciziilor Curții Constituționale ale României (CCR), obligatorii și în această materie, potrivit Constituției României. Proiectele Legilor Justiției au fost elaborate ținând cont și de deciziile (obligatorii)  Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), deciziile Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO) și de drept european. Proiectele Legilor Justiției au fost elaborate ținând cont și de rapoartele de țară publicate de Comisia Europeană (COM) în cadrul „Mecanismului de Cooperare și Verificare” (MCV), de rapoartele din cadrul Mecanismului ”Rule of Law” (RoL) și de opiniile ”Comisiei de la Veneția” (ComV). Prin raportarea la aceste instrumente comunitare, Ministerul Justiției a urmărit alinierea proiectelor Legilor Justiției unor standarde, recomandări și evaluări formulate în cadrul acestor instrumente comunitare și rapoarte de evaluare, urmărind îndeplinirea obiectivelor din cadrul MCV și RoL.

„Ministerul Justiției a ținut cont, în elaborarea proiectelor Legilor Justiției, de realitățile prezente ale sistemului judiciar, luând în considerare nevoile și condițiile concrete de expresie profesională și instituțională ale magistraturii române.

Pe lângă recomandările COM în cadrul rapoartelor MCV și RoL, opiniile ComV, deciziile CCR, deciziile CJUE, deciziile CEDO, Ministerul Justiției a luat permanent în analiză și considerare pozițiile exprimate de magistratura română prin CSM, colectiv sau individual de către membrii săi, inclusiv cei ai societății civile, de asociațiile profesionale ale magistraților, pozițiile individuale ale magistraților care s-au exprimat în diverse ocazii asupra instituțiilor cuprinse în aria de reglementare incidentă, dar și opiniile exprimate în societatea civilă.

Ministerul Justiției este singura instituție din ansamblul celor cu atribuții în sistemul judiciar care are drept de inițiativă legislativă. În elaborarea proiectelor Legilor Justiției, Ministerul Justiției a căutat să integreze pozițiile și opiniile indicate supra în cadrul propriei viziuni și concepții asupra instituțiilor cuprinse în aria de reglementare, plecând de la și încercând permanent să ajungă la satisfacerea interesului cetățenilor de a avea o Justiție independentă, responsabilă și răspunzătoare pentru propria calitate, o Justiție eficientă, o Justiție dreaptă. Ministerul Justiției nu este și nu poate fi doar un simplu redactor tehnic de texte juridice care să reflecte pur și simplu doar voința sau viziunea unor alte instituții din sistemul judiciar și în general din sistemul instituțional românesc sau european, ori din cadrul societății civile, fără ca această afirmație să prejudicieze, desigur, caracterul obligatoriu al deciziilor definitive ale instanțelor de judecată, ÎCCJ, CCR, CJUE sau CEDO, de care ministerul a luat întotdeauna act și le-a tratat ca atare. Rolul Ministerului Justiției este de a recepta toate aceste tendințe și opinii, de a le analiza și integra în proiectele sale elaborate potrivit viziunii sale, în funcție, deopotrivă, de pertinența lor raportat la realitățile din teren, de obiectivele ministerului, viziunea managementului acestuia, voința politică care propulsează transformarea proiectelor în legi, cu toate puse în perspectiva interesului cetățenilor și persoanelor juridice de a beneficia de un serviciu public de calitate în domeniul Justiției, capabil să aplice legea cu dreptate, în termene previzibile și la costuri rezonabile.

De la finalizarea elaborării lor în septembrie 2020, proiectele Legilor Justiției au intrat într-o dezbatere publică care a durat aproximativ 6 luni, până în aprilie 2021.

După dezbaterea publică încheiată în primăvara anului 2021, proiectele au fost înaintate către CSM, apoi în avizare interministerială, ambele procese de promovare în avizare fiind, din păcate, abandonate de minister la scurt timp după ce au fost demarate. În consecință, proiectele nu și-au mai urmat cursul firesc spre aprobarea de către Guvern și adoptarea ca legi de către Parlament, pentru ca apoi să poată fi eventual promulgate de către Președintele României și publicate în Monitorul Oficial.

În conformitate cu programul de guvernare al Guvernului Nicolae Ciucă, proiectele Legilor Justiției au fost reluate în ianuarie 2022 cu scopul de a fi adoptate până la finalul anului 2022.

Conform calendarului din cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență, termenul asumat pentru intrarea în vigoare este Trimestrul II 2023. Sistemul judiciar are însă nevoie urgentă de aceste legi, ca și cetățenii care își doresc o Justiție așezată pe un cadrul legislativ modernizat.

În cadrul cooperării europene, Ministerul Justiției a reluat intensiv în anul 2022 dialogul cu COM pe acest subiect, atât la nivelul conducerii ministerului, cât și la nivel tehnic, dialog purtat pe bazele și în lumina unui parteneriat corect.

După finisări ale textelor în urma integrării unor propuneri primite pe parcursul dezbaterii publice din 2021, alinierea lor viziunii managementului curent al Ministerului Justiției și dialogul cu COM, proiectele vor fi publicate astăzi, 22.06.2022, printr-o coincidență fericită exact în ziua în care magistratura română își alege viitorul CSM, care va intra în funcțiune în ianuarie 2023.

Reamintim că într-o formă sau alta, în general neschimbată substanțial, proiectele au stat pe site-ul Ministerului Justiției din septembrie 2020. Ministerul Justiției a postat astăzi, 22.06.2022, forma lor actualizată cu contribuții punctuale în urma procesului de dezbatere publică și a procesului de reflecție asupra textelor pe parcursul dezbaterii publice. Înainte de a trece la etapa avizărilor, interministeriale și CSM, Ministerul Justiției rămâne deschis analizei oricăror contribuții sau propuneri de ultimă oră, cu precizarea importantă că nu este vorba de o nouă dezbatere publică propriu – zisă în sensul prevederilor legale care reglementează procedurile de adoptare a actelor normative, dezbaterea publică având loc pe parcursul anilor 2020 – 2021.

Ministerul Justiției va rămâne permanent deschis analizei opiniilor și propunerilor pe care le va primi inclusiv pe parcursul procesului de dezbatere parlamentară.

Orice contribuție poate fi transmisă în scris la adresa Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea., înainte de a trece mai departe la procedurile de avizare și adoptare la nivelul Guvernului, proces care va fi inițiat cu etapa avizărilor imediat după 01.07.2022.

Ministerul Justiției mulțumește pe această cale tuturor celor care au contribuit la elaborarea proiectelor Legilor Justiției.

În continuare, reamintim o scurtă cronologie a elaborării proiectelor Legilor Justiției.

                                                                                                                                                                         Anul 2020

– Primăvara anului 2020 – inițierea elaborării proiectelor Legilor Justiției

– La 30 septembrie 2020 a demarat procedura de dezbatere publică, proiectele fiind afişate pe pagina de internet a Ministerului Justiţiei.

Etapele și modalitățile dezbaterii publice au fost stabilite după cum urmează:

Etapa 1

Durata: 5.10.2020 – 31.01.2021

a. Consultare scrisă – 5.10.2020 – 2.11.2020;

b. Întâlniri– 2.11.2020 – 4.12.2020;

c. Analiza propunerilor, revizuirea proiectelor – 4.12.2020 – până cel târziu 31.01.2020.

Anul 2021

Etapa 2

a. Consultare scrisă – data publicării textelor revizuite în urma Etapei 1 de consultare, cel târziu 1.02.2021 – 14.02.2021;

b. Întâlniri – 15.02.2021 – 1.03.2021;

c. Analiza propunerilor, revizuirea proiectelor – 1.03.2021 – 30.03.2021.

-La 26 februarie 2021, au fost afişate pe pagina de internet a Ministerului Justiţiei, ca urmare a finalizării, la data de 21 februarie 2021, a etapei de consultare scrisă, observațiile și propunerile primite până la această dată din partea instanțelor judecătorești și a parchetelor de pe lângă acestea ;

-La 26 martie 2021, au fost afişate pe pagina de internet a Ministerului Justiţiei formele proiectelor rezultate în urma consultării publice (instanţe judecătoreşti, parchetele de pe lângă acestea, o parte dintre asociațiile magistraților, practicieni ai dreptului și societatea civilă), şi a fost demarată şi procedura de avizare interministerială şi de către CSM.

– În ceea ce priveşte avizul Consiliului Superior al Magistraturii, în cadrul şedinţei Plenului Consiliului din data de 8 aprilie 2021, ministrul justiţiei a comunicat faptul că proiectele vor fi retrimise acestei instituţii spre avizare, după obţinerea tuturor avizelor celorlalte ministere.

– Toate ministere avizatoare au restituit proiectele (acestea au fost transmise şi Vice-premierului Dan Barna, care avea atribuţia de avizare a proiectelor din domeniul justiţiei, însă nu au fost restituite), astfel:

Proiect de Lege privind statutul magistraților:

MMPS: 01.04.2021 – avizat cu observaţii

MApN: 01.04.2021 – avizat cu observaţii

MS: 01.04.2021 – avizat cu observaţii

MF: 27.07.2021 – neavizat cu observaţii

Proiect de Lege privind organizarea judiciară:

ANFP: 31.03.2021 – avizat cu observaţii

MMPS: 01.04.2021 – avizat cu observaţii

MApN: 01.04.2021 – avizat cu observaţii

MAI: 13.04.2021 -neavizat cu observaţii

MF: 22.04.2021 – neavizat cu observaţii

Proiect de Lege privind Consiliul Superior al Magistraturii:

MMPS: 01.04.2021 – avizat cu observaţii

MF: 15.07.2021 – neavizat cu observaţii

Anul 2022

-La începutul anului, a fost reluată activitatea de definitivare a proiectelor, în vederea transmiterii spre aprobare Guvernului şi, ulterior, spre adoptare de către Parlament;

-La data de 18 aprilie 2022, proiectele au fost transmise, spre consultare, Comisiei Europene, în cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare;

-După 18 aprilie au avut loc consultări între reprezentanţii Ministerului Justiţiei şi cei ai Comisiei Europene pe marginea proiectelor transmise la 18 aprilie, atât la nivel tehnic, cât şi la nivelul conducerii Ministerului Justiţiei şi al Vicepreşedintelui Comisiei Europene.

Proiectele pot fi consultate la următorul link: https://www.just.ro/proiect-de-lege-privind-statutul-magistratilor/”, au transmis reprezentanții Ministerului Justiției.

Citește și Ministerul Justiției: „Prin întărirea autorității responsabile cu recuperarea bunurilor a fost îndeplinit un nou obiectiv în cadrul PNRR”

Back To Top