În Vinerea Săptămânii Luminate, creştinii ordodocşi sărbătoresc Izvorul Tămăduirii. Potrivit legendelor biblice, Maica Domnului ar fi vindecat un orb, în această zi, cu apă de la un izvor, minune care a fost marcată de Leon cel Mare, când a ajuns episcop al Romei, prin construirea unei biserici în numele Fecioarei Maria, unde au fost vindecaţi, ulterior, mulţi credincioşi.
Sărbătoarea Izvorul Tămăduirii este marcată anual în prima vineri de după Paşti. Cel mai popular obicei creştin este acela al sfinţirii tuturor izvoarelor şi a apelor în fiecare biserică ortodoxă. Apa din această zi se numeşte „aghiasmă mică” şi are proprietăţi tămăduitoare. Se spune că aceia care beau din apa sfinţită, în această zi, vor fi sănătoşi şi protejaţi de boli pentru tot restul anului. Totodată, în unele regiuni ale României, există credinţa că apele sfinţite de Izvorul Tămăduirii nu vor seca pe parcursul anului iar în preajma lor nici nu se vor adăposti duhurile rele.
Ziua de Izvorul Tămăduirii este şi cea mai bună din an pentru fântânari pentru că acum apele încep să facă zgomot şi, astfel, izvoarele pot fi depistate mult mai uşor.
Cele mai cunoscute ape tămăduitoare din ţară sunt cele de la Mănăstirea Ghighiu, din Prahova, Mănăstirea Horăicioara, din Neamţ, Biserica Greacă din Brăila şi Mănăstirea Sf. Ana din Rohia.
