Améliorer activement la puissance masculine et n est pas seulement appelé cialis 10mg prix. La qualité européenne actuelle est peu coûteuse.

română probă bacalaureat
Categorie: Actual
  • O nouă dezbatere pe tema proiectului de lege pentru învățământul preuniversitar a fost organizată de Ministerul Educației.
  • Reprezentanții părinților au anunțat că Bac-ul și admiterea la liceu au fost principalele puncte asupra cărora au insistat.
  • Această tranșă de discuții s-a încheiat cu o decizie privind noua modalitate de organizare a Bacalaureatului.

Limba și literatura română va rămâne, se pare, probă distinctă la Bacalaureat, deși în proiectul noii legi a învățământului preuniversitar inițiatorii au avut în vedere ca această disciplină să fie inclusă, alături de alte câteva, într-o probă scrisă complexă.

Anunțul cu privire la acest aspect a fost făcut de Iulian Cristache, președintele Federației Naționale a Asociațiilor de Părinți - Învățământ Preuniversitar. Acesta a precizat că dezbaterile nu s-au încheiat și că părinții vor mai insista asupra unor aspecte, cum ar fi proba obligatorie a profilului, la terminarea liceului, sau eliminarea admiterii la colegii, separat de admiterea la liceu care va fi organizată în continuare, în linii mari, în formatul utilizat și în prezent.

“4 ore de dezbatere, 105 amendamente. Clar că nu au fost toate dezbătute, dar noi am solicitat două puncte principale:

* Admiterea la Colegii, am solicitat anularea.

* BAC-ul - Limba și literatura română - probă separată. Aici ne-am înțeles. Mai rămâne în discuție proba profilului să devină obligatorie”, a transmis Iulian Cristache, după discuțiile de ieri.

Ce fel de Bacalaureat a propus Ministerul Educației

Conform proiectului lansat în dezbatere publică de Ministerul Educației, Bac-ul ar fi urma să constea în următoarelor probe:

A - proba scrisă de evaluare a competențelor la disciplinele cuprinse în trunchiul comun - probă comună pentru elevii de la toate filierele, profilurile și specializările; aceasta constă într-o probă unică, prin care se evaluează competențele generale formate pe parcursul ciclului liceal la limba și literatura română, matematică, științe, istoria și geografia României și Europei și științe socio-umane.

B - două probe de evaluare a competențelor lingvistice la două limbi de circulație internațională. Rezultatul evaluării se exprimă prin nivelul de competență corespunzător Cadrului european comun de referință pentru limbi. Elevii care promovează, pe parcursul învățământului preuniversitar, examene cu recunoaștere internațională pentru certificarea competențelor lingvistice în limbi străine au dreptul la recunoașterea și echivalarea rezultatelor obținute la aceste examene, la cerere și conform unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului educației;

C - proba de evaluare a competențelor digitale. Rezultatul evaluării se exprimă prin nivelul de competență, în raport cu standardele europene recunoscute în domeniu. Elevii care promovează, pe parcursul învățământului preuniversitar, examene cu recunoaștere europeană pentru certificarea competențelor digitale au dreptul la recunoașterea și la echivalarea rezultatelor obținute la aceste examene, la cerere și conform unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului educației;

D - probă scrisă la Limba și literatura maternă - probă comună pentru elevii de la toate filierele, profilurile și specializările, care au urmat studiile liceale într-o limbă a minorităților naționale;

E - probe scrise, facultative, specifice profilului sau specializării, la alegerea candidatului, după cum urmează:

a) pentru profilul real, specializarea matematică-informatică, din filiera teoretică, o probă scrisă din matematică și informatică cu accent pe competențele dezvoltate în cadrul acestei specializări;

b) pentru profilul real, specializarea științele-naturii, din filiera teoretică, o probă scrisă din fizică, chimie și biologie cu accent pe competențele dezvoltate în cadrul acestei specializări;

c) pentru profilul umanist, specializarea științe sociale, din filiera teoretică, o probă scrisă din istorie și științe socio-umane, cu accent pe competențele dezvoltate în cadrul acestei specializări;

d) pentru profilul umanist, specializarea filologie, din filiera teoretică o probă scrisă din limba și literatura română și limba și literatura unei limbi de circulație internațională studiate, cu accent pe competențele dezvoltate în cadrul acestei specializări;

e) pentru filiera profesională, o probă scrisă specifică domeniului de pregătire;

f) pentru filiera vocațională, o probă specifică profilului sau specializării.

Examenul naţional de bacalaureat se consideră promovat de către absolvenţii învăţământului secundar superior, liceal, care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:

a) au susţinut proba de evaluare a competențelor lingvistice la două limbi de circulație internațională și proba de evaluare a competențelor digitale și au obținut cel puțin nivelul „independent”;

b) au susţinut proba scrisă de evaluare a competențelor la disciplinele cuprinse în trunchiul comun şi au obţinut cel puţin nota 6;

c) au susţinut probă scrisă la Limba și literatura maternă şi au obţinut cel puţin nota 6;

În urma promovării examenului naţional de bacalaureat, absolventului i se eliberează diploma de bacalaureat. Absolvenţilor de liceu care au susţinut proba de de evaluare a competențelor lingvistice la două limbi de circulație internațională și proba de evaluare a competențelor digitale li se eliberează certificate care atestă nivelul de competenţă lingvistică, respectiv nivelul de competenţă digitală. Eliberarea acestor certificate nu este condiţionată de promovarea probelor scrise și practice. Proba scrisă, facultativă, specifică profilului sau specializării nu condiționează promovarea examenului de bacalaureat. Absolvenţilor de liceu care au susţinut proba scrisă, facultativă, specifică profilului sau specializării, li se eliberează certificate care atestă nivelul de competenţe specifice profilului sau specializării corespunzător probei susținute. În situaţia în care absolvenţii studiilor liceale nu au susţinut/nu au promovat examenul naţional de bacalaureat, aceştia pot beneficia de cursuri de pregătire, organizate la nivelul unităţilor de învăţământ liceal, precum şi la nivelul instituţiilor de învăţământ superior acreditate. Fiecare absolvent poate beneficia o singură dată de finanţare pentru a participa la cursurile de pregătire pentru examenul național de bacalaureat. Cursurile de pregătire în vederea promovării examenului naţional de bacalaureat, aprobate de Ministerul Educaţiei, se desfăşoară potrivit unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului educaţiei. Pentru anumite filiere, profiluri, specializări sau calificări, stabilite de Ministerul Educaţiei, absolvenţii învăţământului liceal pot susţine un examen de certificare a calificării, separat de examenul de bacalaureat.

“Examenul de bacalaureat se dorește a fi un examen echitabil, care să nu îți servească doar la acces în facultate, ci să îți ofere o calificare, o calificare reală, credibilă, pe care universitățile și angajatorii să o ia în considerare. Am spus că la proba scrisă, care în momentul de față are patru nivele de dificultate, care duc la obținerea aceleiași diplome de bacalaureat, vom avea același nivel de dificultate, respectiv corespunzător competențelor de bază pentru toate filierele și toate profilurile. Este vorba de, în primul rând de partea de limbă și literatură română.

O noutate ar fi decizia de introducere în programă a gramaticii, de reintroducere a gramaticii pentru a susține abilitățile de comunicare în limba română.

A doua probă este, bineînțeles, cea de matematică. Aceste probe ar putea să aibă o pondere în proba scrisă de 40-50%.

Oricum, împreună cu disciplinele de istorie și geografie, ar trebui să aibă o pondere de 60%, restul până la 100% să fie verificarea competențelor de bază pentru celelalte discipline: Științe - a se vedea: fizică, chimie, biologie - și o disciplină din grupul disciplinelor socio-umane - economie, sociologie, psihologie, logică.

În acest fel, se verifică în proba scrisă competențele de bază, apoi avem cele două probe de competențe: competențe digitale și competențe de comunicare în cele două limbi străine, unde iar se verifică doar competențele de bază. Dacă vreți în cadrul european al limbilor străine, competențe de nivel B1. Da, să ai un instrument minim de bază, în așa fel încât în interacțiunea cu alți cetățeni ai Europei sau ai acestei lumi să ai posibilitatea de a comunica pentru ca tânărul, să se poată dezvolta conform aspirațiilor proprii, personale și de dezvoltare personală. Separat de aceste probe care verifică, așa cum am spus până acum, doar competențele de bază, avem și o probă de excelență pe care o lăsăm la alegerea candidatului. Acei candidați care se simt capabili, deși au promovat proba competențelor de bază, să își demonstreze abilitățile de programator, vor avea toată libertatea să o facă. Sau cei care au promovat proba competențelor lingvistice de bază, în domeniul limbii engleze de bază, vor avea posibilitatea să-și ofere, să își demonstreze abilitățile de cunoscător al limbii engleze în Shakespeare”, a declarat ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, la momentul publicării proiectului.

VEZI ȘI: SINTEZĂ Proiectul de lege pentru învățământul preuniversitar. O nouă structură a examenelor naționale, evaluare aproape în fiecare an și orar flexibil, la alegerea elevului

Back To Top