Comisia Europeană a aprobat finanţarea proiectului „Extreme Light Infrastructure - Nuclear Physics" (ELI-NP), de la Măgurele, la sud de Bucureşti, cel mai mare laser din lume, care va constitui infrastructura de cercetare de vârf care va implica 40 de instituţii acadenice şi de cercetare din 13 state membre U.E. Investiţia ar putea ajunge la aproximativ 180 de milioane de euro.
Extreme Light Infrastructure (ELI) este un proiect paneuropean de cercetare ştiintifică, iniţiat în 2005, în cadrul căruia 13 ţări europene colaborează pentru construirea celui mai puternic laser din lume. Cehia, România şi Ungaria sunt statele gazdă care vor construi câte o parte din acest proiect, mai exact, mai multe lasere, fiecare ţară urmând să realizeze cercetări în ceea ce priveşte lumina de mare intensitate, în câte un anumit domeniu de studiu.
ELI-NP, complexul care se va construi la Măgurele, are ca obiectiv aprofundarea fizicii nucleare folosind fascicule laser cuplate cu gamma. Implementarea proiectului a fost stabilită între 2010 şi 2016, iar reprezentanţii din ţările gazdă, Republica Cehă, România şi Ungaria, vor constitui un consorţiu pentru o infrastructură de cercetare europeană. Acest consorţiu va constitui prima reţea multidisciplinară paneuropeană consacrată cercetării potenţialului tehnologiei laser de vârf. ELI-NP va fi operaţional în 2015, precizează hotnews.ro.
Proiectul din România, a cărui finanţare a fost aprobată astăzi, de către Comisia Europeană, va costa 1,5 miliarde de lei (aproximativ 350 de milioane de euro), din fonduri externe nerambursabile, alocate de Comisia Europeană, la care contribuţia ţării nostre este de aproximativ 20% din valoare. Construcţia va avea o suprafaţă de peste 68.000 de metri pătraţi, va avea subsol, parter şi cinci etaje, iar durata de realizare a investiţiei este de 55 de luni.
Partea proiectului aprobată astăzi, denumită „Extreme Light Infrastructure - Nuclear Physics" (ELI-NP), va avea rolul unui laborator paneuropean şi va găzdui o gamă largă de discipline ştiintifice, care vor include domenii inovatoare ale fizicii fundamentale, noua fizică nucleară şi astrofizica, precum şi ştiinta materialelor şi ştiintele vietii. De asemenea, cercetătorii vor studia posibile noi modalităţi de tratare a materialelor nucleare şi a deseurilor radioactive, mai titrează sursa citată.
Comisarul european pentru politică regională, Johannes Hahn a apreciat că „prin intermediul acestui proiect, România are ocazia de a se plasa ferm pe harta cercetării europene, de a păstra în ţară lucrători cu specializare foarte înaltă, inversând fenomenul «exodului creierelor» şi atrăgând noi societăţi în regiune".
În prezent, În România se investesc numai 0,5% din PIB în cercetare şi dezvoltare, în abmele sectoare, public şi privat, în timp ce obiectivul naţional al României în cadrul strategiei Europa 2020 este de 2%.