• Preşedinta Parlamentului European, Roberta Metsola, a anunţat suspendarea eurodeputatei SOS România Diana Şoşoacă de la activităţile plenului Parlamentului European timp de şapte zile cu reținerea indemnizației pentru această perioadă.
• Sancțiunea vine a curmare a comportamentului neadecvat al eurodeputatului român la dezbaterea care a precedat votul asupra nominalizării Ursulei von der Leyen din 18 iulie.
• Luni seara, eurodeputata Diana Iovanovivi-Şoşoacă s-a plâns în Parlamentul European de respingerea candidaturii la alegerile prezidențiale de către Curtea Constituţională a României.
Preşedinta Parlamentului European, Roberta Metsola, a anunţat marţi dimineaţa suspendarea eurodeputatei SOS România Diana Şoşoacă de la activităţile plenului Parlamentului European timp de şapte zile, cu reţinerea indemnizaţiei pe şapte zile, după ce a avut un comportament neadecvat la dezbaterea care a precedat votul asupra nominalizării Ursulei von der Leyen din 18 iulie.
"În conformitate cu regulile 10 şi 183 din regulamentul de procedură şi după ce am luat notă de observaţiile membrilor vizaţi, am decis să impun o penalitate împotriva doamnei Diana Iovanovici-Şoşoacă pentru perturbarea şedinţei din 18 iulie 2024, arătând un comportament neadecvat pe durata dezbaterii (...). Această penalitate presupune reţinerea indemnizaţiei zilnice pentru o perioadă de şapte zile şi o suspendare temporară de la participarea la activităţile din plenul Parlamentului European pentru o perioadă de 7 zile cu începere de azi, 8 octombrie 2024, fără a prejudicia dreptul domniei sale de a vota în plen şi în conformitate cu standardele de conduită", a declarat Roberta Metsola marţi, la începutul activităţilor PE, reunit săptămâna aceasta în sesiune plenară la Strasbourg.
„Membra în cauză a PE a fost informată în acest sens, a formulat un apel intern la biroul competent împotriva acestei hotărâri în baza regulii de procedură nr. 184. Biroul, în şedinţa de ieri seara, a confirmat penalitatea fără a aduce atingere dreptului la apel extern care rămâne deschis membrei în cauză. Sancţiunea este de aceea considerată finală", a explicat Roberta Metsola, citată de Agerpres.
Regulamentul de procedură al Parlamentului European: reguli de conduită şi sancţiuni
Potrivit Regulamentului PE, comportamentul deputaţilor trebuie să fie caracterizat de respect reciproc şi trebuie să se bazeze pe valorile şi principiile stabilite în tratate şi, în special, în Carta drepturilor fundamentale.
Deputaţii trebuie să respecte demnitatea Parlamentului şi nu aduc prejudicii reputaţiei sale.
Deputaţii nu compromit buna desfăşurare a lucrărilor parlamentare şi nu compromit menţinerea securităţii şi a ordinii în clădirile Parlamentului sau funcţionarea echipamentelor sale.
Deputaţii nu perturbă ordinea în sala de şedinţe şi se abţin de la orice comportament necorespunzător. Deputaţii nu afişează pancarte.
În cadrul dezbaterilor parlamentare din sala de şedinţe, deputaţii nu folosesc un limbaj ofensator.
Limbajul defăimător, discursurile de incitare la ură şi incitarea la discriminare, bazată în special pe orice motiv menţionat la articolul 21 din Carta drepturilor fundamentale sunt considerate cazuri de "limbaj ofensator" în sensul prezentului articol.
Deputaţii se abţin de la orice tip de hărţuire psihologică sau sexuală şi trebuie să respecte, în exercitarea funcţiilor lor, Codul comportamentului adecvat al deputaţilor în Parlamentul European, anexat la prezentul Regulament de procedură (1).
În cazul unei încălcări grave a articolului 10 alineatele (2)-(9), a articolului 35 sau a articolului 36, Preşedintele adoptă o decizie motivată prin care pronunţă sancţiunea corespunzătoare cu privire la deputatul în cauză în conformitate cu prezentul articol.
Preşedintele poate, de asemenea, sancţiona un deputat în cazul în care prezentul regulament de procedură, inclusiv codul de conduită a deputaţilor în Parlamentul European privind integritatea şi transparenţa (1), sau o decizie adoptată de Birou în temeiul articolului 25 prevede aplicarea prezentului articol.
Decizia de aplicare a unei sancţiuni este notificată deputatului în cauză. Odată ce sancţiunea devine definitivă, aceasta este anunţată de Preşedinte în plen. Preşedinţii organelor, ai comisiilor şi ai delegaţiilor din care face parte deputatul sunt şi ei informaţi.
Sancţiunea aplicată este publicată în mod vizibil pe site-ul Parlamentului şi pe pagina deputatului de pe site-ul Parlamentului.
Sancţiunea poate să constea în una sau mai multe dintre următoarele măsuri:
(a) mustrare;
(b) interdicţie ca deputatul să reprezinte Parlamentul în cadrul unei delegaţii interparlamentare, al unei conferinţe interparlamentare sau al oricărui forum interinstituţional, pentru o perioadă de până la un an;
(c) în cazul unei încălcări a obligaţiilor de confidenţialitate, o limitare a drepturilor de acces la informaţii confidenţiale sau clasificate pentru o perioadă de până la un an;
(d) pierderea dreptului la indemnizaţia de şedere pentru o perioadă care poate să dureze între două şi 60 de zile;
(e) fără a aduce atingere dreptului de vot în şedinţă plenară şi sub rezerva, în acest caz, a respectării stricte a regulilor de conduită, suspendarea temporară a participării la toate sau la o parte din activităţile Parlamentului pentru o perioadă care poate să dureze între două şi 60 de zile în care Parlamentul sau oricare dintre organele, comisiile sau delegaţiile sale se reunesc.
Măsurile pot fi dublate în caz de încălcare repetată sau în cazul în care deputatul refuză să se conformeze unei măsuri luate în temeiul articolului 182 alineatul (3).
Pe lângă aceasta, Preşedintele poate să prezinte o propunere Conferinţei preşedinţilor în vederea suspendării sau a retragerii unui mandat sau a mai multor mandate interne deţinute de deputat în Parlamentul European, în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 21.
Diana Iovanovivi-Şoşoacă s-a plâns în Parlamentul European, de decizia CCR
Eurodeputata Diana Iovanovivi-Şoşoacă s-a plâns luni seară, în Parlamentul European, la procedura discursurilor de un minut, după ce Curtea Constituţională a României i-a respins candidatura la alegerile prezidenţiale, că decizia este abuzivă şi că nu a fost luată pe motive de constituţionalitate.
"Vreau să vă aduc la cunoştinţă un caz extrem de grav care se întâmplă de trei zile în România. Sunt preşedinta partidului SOS România şi conform sondajelor reale deţineam primul loc pentru preşedinţia României care va avea loc pe 24 noiembrie", le-a spus Diana Şoşoacă eurodeputaţilor care erau încă prezenţi în plenul PE în jurul orei locale 23.00 (24.00 ora României).
"Curtea Constituţională, pentru prima dată în istorie, mi-a anulat candidatura la preşedinţia României, nu pe motive de constituţionalitate, pentru că erau îndeplinite toate formele, ci pentru faptul că am luptat împotriva vaccinării obligatorii, pentru că am luptat împotriva botniţei din pandemie, pentru că am fost amendată de un poliţist că am depăşit viteza, deşi sunt în proces cu acel poliţist, pentru că am făcut declaraţii politice în Parlamentul României ca senator, încălcându-se articolul 72 din Constituţia României şi articolele 9 şi 10 CEDO prin care declaraţiile politice ale unui parlamentar au imunitate. Nu putem să fim condamnaţi pentru aşa ceva", a spus eurodeputata.
"Nu am fost judecată, nu am fost citată, nu am avut dreptul la apărare şi am fost judecată pe articole din ziar", a mai spus ea.
Diana Şoşoacă tocmai le cerea colegilor săi eurodeputaţi să ia act că în România statul de drept este încălcat, când microfonul i-a fost întrerupt de preşedinţa de şedinţă pentru depăşirea timpului de vorbire, relatează Agerpres.ro.
CITEȘTE ȘI: ALEGERI PREZIDENȚIALE. Motivarea CCR privind respingerea candidaturii Dianei Șoșoacă
- Facebook.com/actualitateaprahoveana.ro
- instagram.com
- twitter.com
- Google Business
- Youtube Actualitatea
- Spotify PODCAST
- TikTok Actualitatea Prahoveană
