- CCR a publicat, luni, motivarea deciziei privind respingerea canddiaturii Dianei Șoșoacă la scrutinul pentru alegerea Președintelui României.
- Tot luni, Curtea Constituțională a respins contstația lui Șoșoacă împotriva deciziei BEC, de a respinge a doua sa candidatură.
În motivarea publicată luni, CCR arată argumentele aduse de autorii contestației împotriva candidaturii Dianei Șoșoacă la alegerile prezidențiale:
„Doamna Amalia Bellantoni arată că BEC a procedat la înregistrarea candidaturii în ciuda faptului că semnături ce sunt prezentate ca aparținând unor persoane diferite conțin elemente de similitudine evidentă, iar unele dintre acestea sunt fotocopii. De asemenea, în cuprinsul listelor de semnături se pot constata lipsuri evidente, fapt care trebuia să conducă la înlăturarea acestora. Or, dacă acest lucru s-ar fi întâmplat, Diana Iovanovici-Șoșoacă nu ar fi întrunit numărul minim de semnături necesare pentru înregistrarea candidaturii, iar propunerea sa ar fi fost respinsă”. Al doilea contestator, Mihai Ursa, face referire, printre altele, „la diverse aspecte ale comportamentului candidatei, apreciind că acestea sunt fapte notorii, nefiind nevoie de o probă a verității lor. În final, anexează o listă cu exemple ale comportamentului «antidemocratic» al candidatei, menționând, printre altele, «prietenia» acesteia cu Rusia, precum și atitudinile și comportamentele antisemite și legionare”.
În motivare, judecătorii CCR consemnează că titularul funcției de președinte al României are obligația de „a respecta Constituția și de a apăra democrația”, care „nu trebuie judecată în funcție de momentul temporal al depunerii jurământului, act cu o încărcătură solemnă unică, așadar, de la momentul în care persoana intră în exercițiul mandatului, ci dintr-o dublă perspectivă temporală și valorică atunci când aceasta vizează funcția de Președinte al României, funcția supremă în statul român. (...) Aceste două condiții menționate (respectarea Constituției și apărarea democrației constituționale) sunt prevăzute de Constituție, sunt accesibile și previzibile pentru toate persoanele care își manifestă intenția de a-și depune candidatura pentru cea mai înaltă funcție în stat. Această condiție de natură constituțională are un scop legitim, și anume asigurarea exercitării mandatului în conformitate cu Constituția și exigențele democrației constituționale și prevenirea deturnării folosirii funcției pentru afectarea fundamentului democratic al statului. Ca atare, neîndeplinirea acestor condiții generale de natură constituțională atrage respingerea înregistrării candidaturii, măsură adecvată, necesară și care păstrează un just echilibru între interesul statului și al societății, de a se dezvolta pe baze democratice, și cel individual, de a accede la funcția supremă în stat”.
„Democrația constituțională – fundament și reper al statului român – este incompatibilă cu arbitrariul, voluntarismul, manifestările extremiste și bunul plac. Folosirea abuzivă a funcției sau a imunității asociate acesteia nu poate rămâne fără sancțiuni în plan constituțional. Orice candidatură care, prin programul politic promovat și declarațiile de poziție realizate, contestă ordinea constituțională, opțiunile fundamentale ale poporului român și cerințele democrației poate și trebuie examinată de Curtea Constituțională sub aspectul verificării constituționalității sale, la sesizarea subiectelor de drept prevăzute de lege. (...) Prin urmare, revine în mod exclusiv Curții Constituționale competența de a verifica dacă în exercitarea dreptului politic de a fi ales în funcția de Președinte al României candidatura îndeplinește toate condițiile de eligibilitate rezultate din Constituție. Având în vedere că, în prezenta cauză, se contestă de către autorul sesizării neîndeplinirea unor astfel de condiții de eligibilitate, Curtea, în limitele sesizării sale, urmează să le examineze. Astfel, pentru a determina dacă doamna Diana Iovanovici-Șoșoacă îndeplinește condițiile de eligibilitate de natură constituțională referitoare la respectarea Constituției și a democrației, Curtea va evalua conduita și declarațiile sale publice, precum și efectele acestora în plan constituțional.
(...) În cauză, este de notorietate faptul că, prin discursul său constant, doamna Diana IovanoviciȘoșoacă îndeamnă la schimbarea fundamentelor democratice ale statului și la încălcarea ordinii constituționale. Regulile democratice se aplică tuturor cetățenilor, indiferent de calitatea lor în stat și de opțiunile politice, neputând fi tolerate manifestările și derapajele anarhice în spațiul public. O astfel de conduită aduce în discuție problema folosirii instituțiilor și procedurilor constituționale în scopul negării în final a exigențelor, principiilor și valorilor reglementate constituțional.
(...) Declarațiile publice, luările de poziții și exprimarea unor convingeri în contradicție cu valorile constituționale și cu exigențele unei societăți democratice, coroborate cu participarea la anumite evenimente publice sunt temeiuri suficiente pentru a indica faptul că doamna Diana Iovanovici-Șoșoacă, în calitate de candidat la funcția de Președinte al României, pune la îndoială și desconsideră obligația de respectare a Constituției prin discursul său public referitor la înlăturarea unor garanții esențiale ale valorilor și opțiunilor fundamentale ale statului, respectiv calitatea de stat membru al UE și al NATO. Prin urmare, este evident că 16 respectarea Constituției și apărarea democrației – condiții pentru a candida la funcția de Președinte al României – sunt aspecte străine discursului public promovat de aceasta”, mai consemnează judecătorii CCR în motivare.
„Este adevărat că în preajma alegerilor există o anumită efervescență și vivacitate a discursului politic, că una dintre caracteristicile principale ale democrației este posibilitatea exprimării libere a opiniilor privind rezolvarea problemelor societății în cadrul dezbaterii publice sau că în perioada preelectorală dezbaterea privind candidații și programele lor contribuie la dreptul publicului de a primi informații și cristalizează capacitatea alegătorilor de a alege în cunoștință de cauză dintre candidații propuși, însă, în speță, Curtea observă că nu este vorba despre o dezbatere sau schimb de opinii ori relevarea unei viziuni politice cu privire la parcursul democratic al României sau despre luări de poziții cu caracter electoral, ci despre promovarea unui discurs constant antidemocratic și antisemit de către doamna Diana IovanoviciȘoșoacă și despre o conduită sistematică, persistentă și îndelungată menită să afecteze fundamentele constituționale ale statului român și ale garanțiilor acesteia, respectiv apartenența României la structurile euroatlantice. Îndemnul la nerespectarea valorilor fundamentale ale Constituției reprezintă un atac frontal la ideile și principiile democratice și la ordinea constituțională”, arată aceștia, potrivit documentului citat.
CCR concluzionează că, „raportat la actele și faptele descrise de contestatori și reținute la paragrafele 7-14 și 22 ale prezentei hotărâri, înregistrarea candidaturii doamnei Diana IovanoviciȘoșoacă la alegerile pentru Președintele României din anul 2024 încalcă condițiile de eligibilitate prevăzute de dispozițiile constituționale ale art.1 alin.(3) și (5), ale art.82 alin.(2), corelate cu cele ale art.148 și 149, cu referire la valorile democrației, la statul de drept, la respectarea Constituției corelate cu garanția politicomilitară a acestora, respectiv apartenența României la UE și NATO”.
Opinie separată privind respingerea candidaturii Dianei Șoșoacă, de către CCR
Motivarea include și o opinie separată formulată de judecătoarea Laura Iuliana Scântei, care consideră că „legiuitorul a reglementat expres și limitativ cadrul legal pentru exercitarea unui contencios electoral obiectiv care permite verificarea unor condiții legale obiective si care are ca finalitate asigurarea unui proces electoral echitabil și just”. Din punctul acesteia de vedere, „alte condiții care vizează comportamente, fapte, declarații ale unui candidat conferă contenciosului electoral un caracter subiectiv, iar procedura în cadrul acestuia nu poate fi derulată în absența cadrului legal privind un proces echitabil, cu toate garanțiile procesuale aferente acestuia, conform jurisprudenței Curții Constituționale și a Curții Europene a Drepturilor Omului”.
Motivarea intergrală a CCR poate fi consultată AICI.
BEC și CCR au respins și a doua candidatură
Biroul Electoral Central a decis să respingă a doua candidatură a Dianei Șoșoacă, hotărâre menținută de CCR printr-o hotărâre definitivă șuată luni, de respingere a contestației depuse de candidată împotriva deciziei BEC.
Citiț și: ALEGERI PREZIDENȚIALE. Opt noi contestații au fost respinse de Curtea Constituțională
- Facebook.com/actualitateaprahoveana.ro
- instagram.com
- twitter.com
- Google Business
- Youtube Actualitatea
- TikTok Actualitatea Prahoveană