-
La data de 14 ianuarie, Biserica Ortodoxă o prăznuiește pe Sfânta Nina, cea întocmai cu Apostolii și Luminătoarea Georgiei, alături de Sfinții Cuvioși Mucenici din Sinai și Rait și de Sfântul Cuvios Sava, arhiepiscopul Serbiei și ctitorul mănăstirii Hilandar.
-
Tot în această zi, este marcată în calendarele ortodoxe Odovania praznicului Botezului Domnului.
Sfânta Nina s-a născut în jurul anului 290, în Capadocia, fiind rudă apropiată a Sfântului Mare Mucenic Gheorghe, conform unor vechi manuscrise. La doar 12 ani, ajunge în grija stareței Niofora, după ce tatăl său devine pustnic, iar mama decide să-și dedice viața îngrijirii celor săraci și suferinzi. Cu binecuvântarea episcopului Iuvenalie, Sfânta Nina pleacă din Ierusalim spre Armenia, ajungând în anul 315 în Mtskheta, locul în care se afla, potrivit învățăturii creștine, „Cămașa lui Hristos”.
Sfânta Nina s-a rugat Preasfintei Născătoare de Dumnezeu să o învrednicească să o găsească, iar Maica Domnului i s-a arătat în vis, i-a pus în mână o cruce și i-a poruncit să predice Evanghelia în Georgia. La trezire, Sfânta ținea cu adevărat crucea, care se află astăzi în Catedrala Adormirii Maicii Domnului din Tiflida.
Prin această cruce, Sfânta Nina a săvârșit numeroase minuni: a convertit pe conducătorul sinagogii Abiatar, a vindecat-o pe soția demonizată a împăratului Mirian și i-a redat vederea împăratului însuși. Aceste fapte l-au determinat pe împărat să renunțe la idolatrie și să primească creștinismul, aducându-l pe arhiepiscopul Eustatie pentru botezul Iviriei.
Când și-a simțit sfârșitul aproape, Sfânta Nina i-a scris împăratului Mirian, cerând prezența episcopului Ioan pentru a o pregăti de trecerea la cele veșnice. A trecut la cele veșnice pe 14 ianuarie 338, fiind înmormântată la Mănăstirea Bodbe din Kakheti, loc devenit centru de pelerinaj. Crucea ei, făcută din viță-de-vie și prinsă cu propriul păr, a devenit simbolul creștinătății georgiene.
Deși creștinismul a pătruns în Georgia prin propovăduirea Sfântului Apostol Andrei, Sfânta Nina a fost cea care, prin sacrificiul său, a luminat definitiv acest ținut. Datorită lucrării sale, a fost numită „cea întocmai cu Apostolii”.
În aceeași zi, Biserica face pomenirea Sfinților Părinți din Sinai și Rait, care au trăit în secolele IV și V. Aceștia au fost monahi ce și-au dedicat viața rugăciunii și ascezei, petrecându-și zilele în chilii pentru a dobândi liniștea sufletească. Se întâlneau doar sâmbăta seara și duminica dimineața, pentru priveghere și Sfânta Liturghie.
Deși viețuiau în mari privațiuni, cu hrană foarte redusă, ca și când ar fi fost lipsiți de trupuri, aceștia aveau vedere îngerească, datorită trăirii lor spirituale înalte. Barbarii din Arabia și Etiopia i-au ucis, căutând aur și negăsindu-l. În urma atacurilor barbare, au pierit 38 de părinți la Sinai și 39 la Rait, potrivit mărturisirilor făcute de monahul Amonie.
Tot marți, 14 ianuarie, se încheie perioada de prăznuire a Botezului Domnului, prin Odovania praznicului. Termenul „odovanie”, de origine slavonă, înseamnă „încheiere” sau „sfârșit”. Este ultima zi în care credincioșii pot lua Agheasma Mare. Această tradiție, instituită de Biserică încă din secolul al IV-lea, include atât o perioadă de pregătire (înainte-prăznuire), cât și una de prelungire a sărbătorii (după-prăznuire), cu rugăciuni și cântări specifice.
Alte praznice ale zilei:
- Sfântul Cuvios Teodul, fiul lui Nil cel Înțelept;
- Sfântul Cuvios Ștefan, ctitorul Mănăstirii Hinolacul;
- Sfântul Cuvios Sava, arhiepiscopul Serbiei și ctitorul Mănăstirii Hilandar;
- Sfânta Muceniță Agni.
Surse: CrestinOrtodox.ro, Doxologia; foto-credit: Reîntregirea, Doxologia
Citește și: 16 noi sfinți români vor fi canonizați de Biserica Ortodoxă, la început de februarie
- Facebook.com/actualitateaprahoveana.ro
- instagram.com
- twitter.com
- Google Business
- Youtube Actualitatea
- Spotify PODCAST
- TikTok Actualitatea Prahoveană
