• Aurul dacic din tezaurul României, furat din Muzeul Drents din Olanda, a declanșat un război al declarațiilor între Lucian Romașcanu, purtătorul de cuvânt al PSD, și Raluca Turcan, fost ministru al Culturii.
• Între timp, ar fi apărut și documente prin care au fost scoase exponatele din țară, cu semnătura Ralucăi Turcan.
• Care a fost reacția premierului.
Aurul dacic furat a dus la un adevărat război al declarațiilor în spațiu social-media.
Purtătorul de cuvânt al PSD, Lucian Romașcanu, a scris pe Facebook că Raluca Turcan, fost ministru al Culturii, ar trebui să dea urgent explicații pentru că ar fi fost nevoie de o hotărâre de guvern pentru expoziția tezaurului furat de la Muzeul Drents.
„Legat de tragedia furtului tezaurului dacic din Olanda, avem acum informații pe care ieri nu le aveam. In 3 august 2023, d-na ministru Raluca Turcan a promovat OUG Nr 27 care instituie obligația promovării unui HG pentru organizarea unor asemenea expoziții.
Din ceea ce știu, pentru expoziția de la Drents Museum nu a existat o asemenea HG conform OUGului promovat de chiar ministrul Turcan!
D-na ministru Turcan trebuie să dea urgent câteva explicații.
Această postare nu este o acuzație, este doar dorința de a afla adevărul într-un caz dramatic.
PS pentru ”Dacia - ultima frontieră a romanității”, expoziția de la Roma, a existat HG”, a scris Romașcanu, potrivit dcnews.ro.
Poziția Ralucăi Turcan
Raluca Turcan i-a răspuns purtătorului de cuvânt al PSD, tot printr-o postare pe Facebook, precizând că este nevoie de hotărâre de guvern atunci când sunt implicate mai multe autorități și instituții.
„Am luat notă de tentativa jalnică de politizare a furtului din Olanda, derulată de fostul ministru PSD al Culturii, Lucian Romașcanu.
Uman, pot să înțeleg frustrarea lui Lucian Romașcanu că după ce nu a mai fost ministru am reușit deblocarea multor proiecte restante, între care schema de sprijin pentru cinematografie, precum și multe alte proiecte benefice pentru oamenii de cultură din România. Însă afirmațiile fără acoperire pe care le face nu pot să rămână fără un răspuns.
Ca urmare a încercărilor PSD de politizare a furtului de la Muzeul Drents, fac următoarele precizări clare:
Ca și în mandatul lui Lucian Romașcanu, ministrul nu se ocupă cu paza expozițiilor din străinătate.
Contractul dintre Muzeul Național de Istorie a României și Muzeul Drents este foarte clar din acest punct de vedere, și el reglementează precis obligațiile juridice legate de asigurarea securității exponatelor.
Noile reglementări, introduse chiar la propunerea mea, în 2023, se referă la necesitatea unei hotărâri de guvern dacă sunt implicate MAI MULTE autorități și instituții. Acest paragraf a fost introdus pentru a reglementa implicarea unor instituții militare, de exemplu, în transportul exponatelor, cum a fost cazul expoziției de la Roma.
Singura instituție implicată în proiectul realizat cu Muzeul din Drents este MNIR aflat în subordinea Ministerului Culturii.
Și în final aș vrea să mai fac o precizare. Este regretabil ca un prim ministru să dea informații manipulatoare despre un fost membru al cabinetului său, doar pentru a acoperi NIMICUL din mandatul unui prieten, Lucian Romașcanu.
Suntem într-o coaliție de guvernare și este profund dăunător și imoral ca un partener, cu premier în funcție, să instrumenteze un linșaj la adresa unui fost ministru PNL.
Am încredere totală că adevărul va ieși la suprafață ca uleiul deasupra apei. Doar hoții trebuie să se teamă!”, a transmis Turcan.
Documentele despre aurul dacic scos din țară
Antena 3 CNN transmite că a intrat în posesia unor documente prin care s-a scos tezaurul din țară și că semnătura este a Ralucăi Turcan.
„Comisia Națională a Muzeelor și Colecțiilor a analizat în ședința din data de 11.06.2024, solicitarea Muzeului Național de Istorie a României, București, privind exportul temporar al unui număr de 673 de bunuri și seturi de bunuri culturale mobile din patrimoniul (...) în vederea participării la expoziția 'Dacia! Rijk van goud en zilver', organizată la Drents Museum din Assen, Olanda, în perioada 06.07.2024 - 26.01.2025.
Demersurile aferente exportului temporar sunt programate pentru perioada 15.06.2024 - 10.02.2025.
Comisia a propus exportul temporar al bunurilor culturale mobile în vederea participării la expoziția organizată la Drents Museum din Assen, Olanda.
Valoarea de asigurare a bunurilor culturale exportate temporar este de 30.278.960 de EUR.
Precizăm că asigurarea bunurilor este valabilă pentru perioada 01.06.2024 - 15.02.2025.
Având în vedere că sunt întrunite condițiile legale vă rugăm, doamna ministru, să aprobați exportul temporar al bunurilor culturale mobile menționate pentru perioada 15.06.2024 - 10.02.2025”, se arată în document, conform Antena 3 CNN.
Transferul tezaurului dacic către instituția de cultură din Țările de Jos s-a făcut în baza unui document semnat de Muzeul Național de Istorie și de Muzeu Drents din Țările de Jos în cursul lunii mai 2024, perioada în care se aplică fiind 15 iunie 2024 – 15 februarie 2025, interval care cuprinde transportul, montarea și demontarea expoziției, la care se adaugă întreaga perioadă de expunere.
„Perioada de împrumut începe când bunurile culturale părăsesc sediul MNIR și se termină când ajung înapoi la sediul MNIR”, se arată în contract, citat de Știrile ProTV.
Spargerea a avut loc cu o zi înainte ca expoziția să se încheie. Conform contractului, expoziția de la Muzeul Drents ar fi trebuit să aibă loc între 6 iulie 2024 și 26 ianuarie 2025.
Documentul include și o serie de prevederi legate de cazul în care artefactele din tezaurul dacic trimise în Țările de Jos sunt furate sau pierdute, urmând ca asiguratorul să fie cel care acoperă pagubele. În plus, muzeul Drents se obligă să comunice furtul obiectelor telefonic și în scris în maxim 24 de ore, urmând ca cele două entități se decidă pașii de urmat.
„Bunurile culturale care fac obiectul prezentului contract sunt proprietate publică a statului român și sunt incluse în patrimoniul cultural național mobil al țării. În acest sens, în cazul furtului/pierderii bunurilor culturale și al primirii plății pentru respectivul furt/pierdere de către MNIR de la societatea de asigurări, în cazul în care bunurile cultuale sunt găsite ulterior, asiguratorul nu poate păstra proprietatea asupra acestora și va fi obligat să le returneze către MNIR care va restitui compensația primită anterior”, se arată în contract.
Premierul Marcel Ciolacu: Nu există o hotărâre de Guvern
„Este adevărat. Vom afla toate detaliile”, a spus Marcel Ciolacu.
Potrivit Ordonanței privind Protejarea Patrimoniului Cultural Național, pentru organizarea unor expoziții în străinătate sau realizarea unor proiecte culturale internaționale de către instituțiile publice muzeale, aflate în subordinea Ministerului Culturii, măsurile privind organizarea acestora se aprobă prin hotărâre a Guvernului, în situația în care sunt implicate mai mute autorități și instituții publice.
România a mai participat la expoziții asemănătoare la Roma și Madrid în baza unor hotărâri de guvern.
Ce s-a mai aflat despre furtul aurului dacic
Poliția caută mai multe informații despre un Volkswagen Golf de culoare gri închis care a fost folosit în furtul Tezaurului Dacic, de la Muzeul Drents din Assen. Anchetatorii au indicii că mașina a fost furată și apoi arsă. Pe lista suspecților este și celebrul clan Remmo din Germania, care a mai dat spargeri la muzee în ultimii ani.
De asemenea, potrivit presei străine, printre hoți ar putea fi și infractori români.
Corpul de control al premierului Marcel Ciolacu anchetează luni, 27 ianuarie, la Ministerul Culturii, toate detaliile și documentația legală care a stat la baza organizării expoziției din Olanda.
„Voi dispune trimiterea Corpului de Control al Prim-ministrului la Ministerul Culturii pentru a verifica toată documentația legală care a stat la baza organizării acestei expoziții în Olanda”, a anunțat duminică Marcel Ciolacu.
Ce spune ministrul Culturii, Natalia Intotero
Ministrul Culturii, Natalia Intotero, a declarat, luni, într-o intervenţie telefonică la şedinţa Comisiei pentru cultură a Camerei Deputaţilor, pe tema furtului artefactelor dacice din expoziţia de la Muzeul Drents din Assen, că va analiza oportunitatea scoaterii din ţară a obiectelor inestimabile, iar contractele pentru expoziţii trebuie să fie încheiate mai atent pentru ca să nu mai existe interpretări, transmite Agerpres.
Ea a menţionat, totodată, că regretă că i-a prelungit mandatul directorului Muzeului Naţional de Istorie a României.
Potrivit lui Intotero, oportunitatea organizării expoziţiei cu artefactele dacice în Olanda a fost decisă de conducerile MNIR şi Ministerului Culturii de la vremea respectivă.
În organizarea expoziţiei au avut atribuţii conducerea Muzeului Naţional de Istorie a României şi reprezentanţi ai Ministerului Culturii care au avizat documentele ce au stat la baza exportului de patrimoniu pentru această expoziţie, a precizat Natalia Intotero. „Colegii de la Muzeul Naţional de Istorie sunt cei care au iniţiat această discuţie, această expoziţie, inclusiv partea de contracte”, a adăugat ea.
„Îmi exprim şi eu întristarea pentru această tragedie, aşa cum simt şi eu o durere imensă în suflet, aşa o simte fiecare român din ţară şi fiecare membru al Comisiei pentru cultură”, a completat ministrul.
Întrebată dacă a primit vreo informare cu privire la identificarea hoţilor, ea a afirmat că nu a primit personal, menţionând că este în contact cu ministrul de Interne, Cătălin Predoiu, privind ancheta.
„Am fost sunată de şeful Corpului de control al prim-ministrului pentru a-mi spune că persoanele desemnate pentru a verifica toate documentele care au stat la baza realizării acestei expoziţii au ajuns la Ministerul Culturii şi îşi încep activitatea”, a explicat Intotero.
Ea a informat că a solicitat conducerii Muzeului Naţional de Istorie a României şi celor din minister care au avizat acele documente să dea explicaţii având în vedere speculaţiile din spaţiul public.
„Nu avem nimic de ascuns. I-am solicitat domnului director al muzeului să pună la dispoziţie contractul care a stat la baza realizării acelei expoziţii. Dânsul mi-a spus că anumite clauze sunt confidenţiale, l-am rugat să transmită în scris care sunt acele clauze confidenţiale, dacă există. Nu s-a primit un astfel de document, fapt pentru care doamna secretar de stat, în momentul în care jurnaliştii au solicitat detalii din contract, a pus la dispoziţiei toate detaliile”, a transmis Natalia Intotero.
Ea a mai arătat că prioritatea este de a discuta măsuri pentru a preveni astfel de situaţii, inclusiv modificări legislative. „Vom trata cu mai multă responsabilitate mai multe expoziţii care se află în afara ţării. (…) Voi analiza oportunitatea scoaterii din ţară a obiectelor inestimabile, contractele să fie încheiate mai atent, astfel încât să nu mai existe interpretări că nu este prevăzută pază”, a indicat ministrul.
Conform Nataliei Intotero, oportunitatea expoziţiei a fost decisă la vremea respectivă de conducerea MNIR, de conducerea Ministerului Culturii.
Întrebată dacă regretă că a prelungit în luna ianuarie mandatul directorului Muzeului Naţional de Istorie a României, Natalia Intotero a spus: „Da. Nu puteam să las instituţiile fără o conducere. Mi-am preluat mandatul în data de 8. (…) La momentul respectiv a trebuit să aprob toate conducerile interimare şi nu este vorba doar de conducerea MNIR. Am spus că regret, că m-aş fi aşteptat la o comunicare mai bună din partea directorului MNIR”.
Comisia de cultură a Camerei Deputaţilor i-au audiat luni, printre alţii, pe directorul Muzeului Naţional de Istorie a României, Ernest Oberlander-Târnoveanu, şi secretarul de stat în Ministerul Culturii Diana-Ştefana Baciuna.
Coiful de aur de la Coţofeneşti, datat în secolele V-IV î.Hr., precum şi trei brăţări dacice din aur de la Sarmizegetusa Regia, din a doua parte a secolului I î.Hr., unele dintre cele mai importante artefacte din patrimoniul naţional al României, au fost furate din Muzeul Drents din localitatea olandeză Assen, la sfârşitul săptămânii trecute. Ele făceau parte din expoziția „Dacia - bogată în aur şi argint”, care arăta publicului peste 670 de piese din aur şi argint.
Surse: Dcnews, Adevarul.ro, Antena3CNN, Agerpres
- Facebook.com/actualitateaprahoveana.ro
- instagram.com
- twitter.com
- Google Business
- Youtube Actualitatea
- Spotify PODCAST
- TikTok Actualitatea Prahoveană
