- În replică la informațiile referitoare la beneficiile de care se bucură judecătorii, magistrații Curții de Apel Ploiești invocă date furnizate de CSM, potrivit cărora vârsta de pensionare a ajuns la 52 de ani, „pe fondul instabilității normative din această perspectivă”.
- Din același motiv, reclamă magistrații, mulți judecători și procurori au decis să se pensioneze.
Potrivit datelor statistice oficiale furnizate de Consiliul Superior al Magistraturii privind vârsta de pensionare și invocate de judecătorii Curții de Apel Ploiești, „la nivelul anului 2021, vârsta medie de pensionare la judecători era de aproximativ 54 de ani, iar, după iniţierea şi adoptarea legislaţiei care a modificat vârsta de pensionare a magistraţilor, începând cu anul 2022, vârsta medie de pensionare a scăzut la aproximativ 52 de ani, pe fondul instabilității normative din această perspectivă. Și în anul 2025, până la acest moment, vârsta medie de pensionare la judecători se menţine la 52 de ani, situațiile în care pensionarea a intervenit la vârste de 48 și 49 de ani fiind izolate, fără a avea caracter de regulă, așa cum eronat se susține în spațiul public. Se poate observa faptul că instabilitatea legislativă şi repunerea în discuţie, în mod repetat, a vârstei de pensionare a determinat din ce în ce mai mulţi judecători şi procurori să ia decizia de a se pensiona”.
Potrivit precizărilor transmise de Curtea de Apel Ploiești, „vârsta medie reală de pensionare este comparabilă cu categorii din sistemul public de pensii, ce beneficiază de grupe speciale de muncă, respectiv mai mare decât vârsta de pensionare a altor categorii profesionale care beneficiază de pensie de serviciu”.
Citiți și: Curtea de Apel Ploiești publică lista salariilor primite de judecători: „Referirile din spațiul public, în care se vehiculează veniturile brute, au caracter tendențios”
„Considerăm esențial a sublinia faptul că statutul magistraților, care reglementează aspectele referitoare la accesul în profesie, condițiile de promovare și de pensionare, se adoptă prin lege organică, potrivit art. 73 alin. 1 lit.l din Constituția României, astfel că reprezintă atributul exclusiv al puterii legislative. Modalitatea în care, după Revoluție, au fost stabilite aceste elemente prin legile succesive adoptate de Parlament nu poate fi imputată judecătorilor care nu au avut nicio putere de decizie din această perspectivă, afirmație valabilă și sub aspectul asimilării altor categorii de personal cu funcția de judecător sau procuror, ce le-a permis pensionarea și acordarea pensiei de serviciu, deși vechimea lor în magistratură era uneori de doar câteva luni. De altfel, cei mai mulți judecători, beneficiari ai unor pensii de serviciu, sunt magistrați de carieră, ce au exercitat această funcție minimum 25 de ani.
Nu în ultimul rând, reamintim că, potrivit art. 211 alin. 1 din Legea nr. 303/2022, act normativ în vigoare, vârsta de pensionare a magistraţilor crește la 60 de ani, progresiv, conform unui grafic validat de Curtea Constituţională, după consultările avute nu doar cu magistraţii, ci şi cu reprezentanţii Comisiei Europene”, au mai transmis judecătorii CA Ploiești.
- Facebook.com/actualitateaprahoveana.ro
- instagram.com
- twitter.com
- Google Business
- Youtube Actualitatea
- Spotify PODCAST
- TikTok Actualitatea Prahoveană
