Statul a cheltuit deja peste 50 de milioane de euro pentru softul informatic şi materia primă necesare pentru cardurile electronice de asigurări de sănătate, dar peste consumabile se aşterne praful, în depozitul Imprimeriei Naţionale. În acest timp, românii aşteaptă cardurile şi primesc informări despre cum ar trebui ele folosite.
Informatizarea sistemului de Sănătate românesc este un proces mai dificil decât se credea. După ce Ministerul de resort a alocat pest 50 de milioane de euro pentru materialele necesare imprimării cardurilor electronice de sănătate, procedura se blochează din câteva motive „româneşti". Unul dintre acestea este retragerea din funcţia de conducere a medicului şef al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, Marius Filip, persoana care ar fi trebuit să se ocupe de acest proiect din partea CNAS, relatează protv.ro.
116 tone de hârtie, 20 de milioane de cipuri, 7 milioane de plicuri şi alte consumabile de peste 30 de milioane de euro stau degeaba de aproape un an, la Imprimeria Naţională, care aşteaptă să înceapă producţia cardurilor electronice de asigurări de sănătate, pentru 20 de milioane de români. S-au cheltuit, deja, peste 50 milioane de euro, inclusiv pentru sistemul informatic, mai titrează sursa citată.
Proiectul este încremenit şi pentru că reprezentanţii CNAS nu au rezolvat problema distribuţiei cardurilor, care ar trebui să revină în sarcina medicilor de familie.
Fiecare instituţie cu sarcina ei
Pentru introducerea cardului electronic de asigurări de sănătate, lucrează patru instituţii: Casa Naţională de Sănătate, Ministerul Sănătăţii, Imprimeria Naţională şi Direcţia Generală de Paşapoarte din MAI.
Ministerul Sănătăţii trebuie să dea banii, adică 2,2 euro pentru fiecare card.
CNAS lansează comanda şi trimite Imprimeriei Naţionale lista cu asiguraţii pentru care se emite cardul. În medie, un milion pe lună.
Imprimeria Naţională produce cartelele goale cu cip încorporat şi le trimite, pentru personalizare, la MAI. Apoi, cardurile se întorc la imprimerie, se pun în plicuri şi se distribuie prin medicii de familie, mai arată protv.ro.
Circuitul, însă, pe cât de simplu este în teorie, pe atât de greoi se dovedeşte în practică, până acum toate discuţiile dovedindu-se fără concretizare.
Cum ar trebui să funcţioneze sistemul?
Oriunde se va duce pacientul, el va putea introduce cardul într-un cititor care este legat de softul informatic al CNAS. Fie că este vorba de ridicarea reţetei de la farmacie, o consultaţie la medicul de familie sau o internare în spital. Astfel, se va şti totul despre orice pacient, mai relatează sursa citată.
Dacă productia celor 20 de milioane de carduri pentru fiecare asigurat ar începe astăzi, procesul s-ar încheia într-un an şi jumătate, ceea ce înseamnă că sistemul va funcţiona cel mai devreme în 2015.
Ce zice legea?
Conform HG 900/2012, cardul va fi obligatoriu de la 1 ianuarie 2013, pentru toţi cetăţenii români de peste 18 ani şi va conţine datele de identificare ale posesorului, respectiv numele acestuia, codul unic de asigurat (format din 20 de caractere și diferit de CNP), precum şi informaţii medicale despre deţinător.
Astfel, cardul va permite atât identificarea calităţii de asigurat, cât şi accesul medicilor de familie şi al celor de urgenţă la o serie de date medicale cu risc vital ale pacienţilor. Cu acordul pacientului, medicul de familie va încărca pe card date medicale precum persoane de contact în caz de urgenţă, grupa sanguină, donator de organe şi boli cronice, informaţii care pot salva viaţa pacientului, putându-se evita administrarea de medicamente incompatibile cu profilul său medical.