- Președintele CNAS, Horațiu Moldovan, justifică măsura reducerii cu 20% a numărului de paturi din unitățile sanitare.
- Acesta susține că sunt spitale care „își doresc” să reducă numărul de locuri și că măsura nu vizează „închiderea spitalelor, ci adaptarea lor la realitate”.
De ani de zile nu mai există imaginile din spitale cu prea puține paturi, în care erau internați câte 2 pacienți pe loc. Acum, însă, Ministerul Sănătății a propus reducerea numărului de paturi cu aproximativ 20% în următorii 3 ani.
„Aproximativ 4.600 de paturi trebuie reduse chiar în acest an. Însă întrebarea corectă nu este dacă trebuie să reducem, ci cum și unde o facem.
Există spitale care pot și chiar își doresc să reducă sute de paturi. În același timp, sistemul actual a încurajat, din păcate, menținerea artificială a unui număr mare de paturi, deoarece acesta influențează suma maximă ce poate fi contractată cu casele de asigurări de sănătate. În realitate, pentru majoritatea spitalelor, aceste sume rămân teoretice, nefiind niciodată absorbite integral.
Mai grav, această abordare a dus la dezechilibre majore: scheme de personal supradimensionate în secții neperformante și, în același timp, deficit în zonele unde activitatea este intensă și necesară”, a transmis președintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate.
DSP și CAS analizează situația fiecărui spital. Care sunt criteriile
Conducerea CNAS a decis ca, la nivel de județ, casele de sănătate și direcțiile de sănătate publicăsă realizeze o analiză detaliată pentru fiecare spital în parte, pentru că „reducerea numărului de paturi trebuie corelată cu activitatea reală a spitalului și cu nevoile de servicii medicale ale populației deservite”.
„Nu mai vrem ca spitalele performante să fie penalizate și cele neperformante să fie, indirect, avantajate. Nu mai vrem să risipim resurse, ci să le direcționăm acolo unde contează cu adevărat: analize de laborator, investigații imagistice, medicamente, materiale sanitare și plata corectă a gărzilor”, a mai declarat Moldovan.
Analiza va avea în vedere:
- gradul de ocupare a paturilor;
- durata medie de spitalizare;
- numărul de cazuri externate;
- indicele de complexitate al cazurilor (case-mix);
- rata de utilizare a capacității spitalului;
- raportul internări/număr de paturi;
- structura pe specialități și necesarul real din teritoriu;
- distribuția resurselor umane (medici, asistenți) raportată la activitate;
- eficiența utilizării fondurilor contractate;
- corelația între finanțare și serviciile efectiv prestate.
Citiți și: Până în 2028, vor fi reduse 14.000 de paturi din spitale
„Este important de înțeles că paturile care vor fi reduse nu sunt cele utilizate pentru pacienți, ci acelea care rămân în mod constant neocupate și care astăzi distorsionează finanțarea sistemului. În același timp, pe baza analizelor și propunerilor venite din teritoriu, CNAS încurajează spitalele să propună la contractare paturi de paliație - un domeniu grav subdimensionat în România. În prezent, există un deficit estimat de aproximativ 3.000 de paturi de paliație, ceea ce face ca mulți pacienți să sufere acasă, în grija familiei, fără un suport medical adecvat și demn.
Știm că mulți pacienți privesc cu teamă sistemul public, dar, în același timp, nu își permit alternativa privată. Tocmai de aceea, responsabilitatea noastră este să corectăm aceste disfuncționalități.
Nu ne grăbim să facem lucrurile superficial, dar nici nu mai putem rămâne pasivi în fața unor probleme evidente ale actualului mecanism legislativ de finanțare.
În urma acestei analize, vom propune Ministerului Sănătății o repartizare corectă și echilibrată a numărului de paturi contractabile, iar ulterior vom regândi formula de contractare pentru a încuraja activitatea reală și performanța”, spune președintele CNAS.
Cazul Institutul Oncologic București (IOB)
În același punct de vedere, oficialul neagă informațiile apărute în spațiul public, potrivit cărora pacienți oncologici de la Institutul Oncologic București (IOB) ar fi fost trimiși acasă pe motiv că „nu sunt bani de la Casă”.
„Această afirmație nu reflectă realitatea. Datele arată clar:
- la 31.03 exista un stoc de 811.020 lei;
- la 01.04 a fost încheiat un act adițional pentru Programul Național de Oncologie (cost-volum) în valoare de 12.272.000 lei;
- la 20.04 s-a solicitat suplimentare, rezultând un necesar total de 13.927.338 lei, din care 1.659.080 lei pentru stoc tampon de 30 de zile;
- la 29.04 a fost aprobat un nou act adițional pentru luna mai în valoare de 12.180.217 lei
În plus, consumul mediu lunar realizat raportat de institut este de 11.185.160 lei, ceea ce arată că finanțarea aferentă lunii aprilie acoperă necesarul raportat.
Aceste cifre demonstrează că problema nu este lipsa finanțării în sine, ci modul în care aceasta este gestionată și organizată la nivelul unității.
Situații precum cele semnalate la IOB pot și trebuie evitate. Pentru aceasta, schimbarea trebuie să fie una de fond, inclusiv în modul în care analizăm și finanțăm spitalele”, declară președintele CNAS.
- Facebook.com/actualitateaprahoveana.ro
- instagram.com
- twitter.com
- Google Business
- Youtube Actualitatea
- Spotify PODCAST
- TikTok Actualitatea Prahoveană
