• Pe 3 mai, este marcată Ziua Mondială a Libertății Presei, care a fost instituită la 23 decembrie 1993 de către Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite (ONU).
• Evenimentul constituie un prilej pentru a celebra principiile care stau la baza libertății presei, a evalua starea libertății presei în lume, a reînnoi eforturile pentru apărarea independenței mass-mediei, a reflecta cu privire la problemele libertății presei și a eticii profesionale și pentru a aduce omagii acelor jurnaliști care și-au pierdut viața făcându-și meseria.
Ziua Mondială a Libertăţii Presei a fost instituită pentru a atrage atenţia întregii lumi asupra importanţei şi obligaţiei respectării libertăţii de exprimare, aşa cum sunt ele stabilite în Declaraţia Universală a Drepturilor Omului din 1948 care, la articolul 19, arată: „Orice om are dreptul la libertatea opiniilor şi exprimării; acest drept include libertatea de a avea opinii fără imixtiune din afară, precum şi libertatea de a căuta, de a primi şi de a răspândi informaţii şi idei prin orice mijloace şi independent de frontierele de stat”.
Originea acestei zile este legată de Declarația de la Windhoek din 1991, un document adoptat de jurnaliști africani care susține independența și pluralismul mass-media. De atunci, 3 mai a devenit un simbol global al luptei pentru o presă liberă, capabilă să informeze corect și fără presiuni publicul.
Ziua mondială a libertății presei 2026 oferă un moment critic pentru a reafirma libertatea de exprimare, atât ca pârghie normativă, cât și empirică pentru modelarea viitorului societăților informaționale.
Conform Raportului UNESCO privind tendințele mondiale 2022-2025, libertatea presei a cunoscut cel mai abrupt declin - a scăzut cu 10% din 2012. Acest declin este comparabil cu cel observat în timpul celor mai instabile perioade ale secolului XX - cele două războaie mondiale și Războiul Rece.
Acest regres are loc alături de o gamă largă de probleme interconectate:
- intensificarea conflictelor armate (61 active la nivel mondial în 2024)
- manipularea informațiilor și interferența de către actori rău intenționați, inclusiv utilizarea inteligenței artificiale, slăbirea încrederii, a înțelegerii comune și a securității naționale
- contracția spațiului civic, marcată de o creștere raportată de 48% a eforturilor de control sau restricționare a mass-media
- violența persistentă împotriva jurnaliștilor într-un context în care 85% din asasinate rămân nepedepsite
- fragilitatea economică tot mai mare a mass-media independente, legată de concentrarea a peste 54% din veniturile globale din publicitate în cadrul platformelor digitale
- perturbări profunde ale ecosistemelor informaționale conduse de platformele digitale și inteligența artificială, 40% dintre utilizatori bazându-se deja pe inteligența artificială pentru a crea sau modifica conținut.
Aceste condiții în deteriorare au dus la o creștere estimată de 63% a autocenzurii din 2012, determinate de teama de represalii, hărțuire online, intimidare judiciară și presiune economică, titrează Agerpres.
Starea globală a libertății presei este în prezent clasificată drept „situație dificilă” pentru prima dată în istoria Indicelui de Libertate a Presei (World Press Freedom Index), calculat de organizația Reporteri fără Frontiere (RSF). Peste jumătate din țările lumii se încadrează acum în categoriile „dificile” sau „foarte grave” pentru libertatea presei. În 25 de ani, scorul mediu al tuturor celor 180 de țări și teritorii incluse în studiul World Press Freedom Index nu a fost niciodată atât de scăzut.
Răspunsurile rămân fragmentate în domeniile politicilor, tehnologiei, securității și dezvoltării. Acolo unde jurnalismul independent slăbește, societățile devin mai expuse dezinformării, polarizării, manipulării și violenței, în special în mediile în care aproape o treime din populația lumii rămâne offline, limitând accesul echitabil la informațiile de interes public.
România beneficiază de un peisaj mediatic divers și relativ pluralist, remarcă RSF, oferind un teren fertil pentru investigații de interes public cu impact puternic. Însă, lipsa de transparență în ceea ce privește finanțarea mass-media - în special în ceea ce privește fondurile publice ale partidelor politice - și dificultățile de pe piață subminează fiabilitatea informațiilor și încrederea în mass-media, mai arată raportul organizației.
Ziua mondială a libertății presei (WPFD) 2026 are tema „Modelarea unui viitor pașnic”.
Găzduit la Lusaka, Zambia, alături de RightsCon2026, evenimentul WPFD 2026 (4-5 mai) reunește susținători ai libertății presei și comunități pentru drepturile digitale într-un moment în care granițele dintre jurnalism, tehnologie, spațiu civic și drepturile omului sunt din ce în ce mai împletite. Va permite schimbul de idei, soluții și abordări - inclusiv perspective sensibile la gen - între jurnaliști, susținători ai drepturilor digitale, tehnologi, factori de decizie politică, autorități de reglementare, organizații ale societății civile, mediul academic, cercetători, educatori, lideri de tineret și creatori de conținut. Această convergență oferă o platformă pentru a trece dincolo de diagnosticare către acțiuni coordonate.
Alegerea locului de desfășurare la Lusaka, evidențiază rolul central al Africii și al Sudului Global în modelarea trecutului și viitorului ecosistemelor informaționale, încă de la declarația de la Windhoek din 1991. Traiectoriile democratice ale Africii de Sud oferă un context semnificativ pentru a examina libertatea presei ca motor al păcii, dezvoltării economice și coeziunii sociale, se arată pe pagina evenimentului.
CITEȘTE ȘI: SCORPIONS LEGACY 2026. Sute de echipamente militare vor traversa țara noastră, în perioada următoare
- Facebook.com/actualitateaprahoveana.ro
- instagram.com
- twitter.com
- Google Business
- Youtube Actualitatea
- Spotify PODCAST
- TikTok Actualitatea Prahoveană
