Categorie: Actual

sfintii-constantin-si-elenaSărbătoarea Sfinţilor Constantin şi Elena care se celebrează anual, la 21 mai, este cea mai mare sărbătoare creştină a bisericii ortodoxe din această lună. Ziua este plină de semnificaţii şi tradiţii populare.

Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena sunt cunoscuţi drept cei care au dat libertate creştinismului. Despre Împărăteasa Elena se spune că a fost prima femeie care şi-a eliberat sclavii şi a ajutat creştinii persecutaţi.

Datorită împăratului Constantin şi a mamei sale Elena, creştinismul a intrat într-o perioadă de maximă înflorire, numită de cercetători „Epoca de aur", în care oameni sfinţi şi minţi luminate, cum ar fi Sfântul Ioan Gură de Aur, Sfântul Vasile cel Mare, Sfântul Grigorie Teologul, au expus în operele lor doctrina şi spiritul creştin autentic. Tot mai mulţi cercetători sunt de părere că deciziile împăratului, favorabile creştinismului, s-au datorat mai ales mamei sale, împărăteasa Elena, care, „cu mână de fier şi credinţă tare", s-a aflat în permanenţă în umbra unicului său fiu, Constantin.
Totodată, Sfânta Elena este şi ocrotitoarea arheologilor, datorită demersului ei de a căuta Crucea Mântuitorului.
În ianuarie 313, împăratul Constantin cel Mare a dat un act prin care creştinismul a devenit „religio licita", adică religie permisă, la fel ca celelalte religii din imperiu. Mai mult, convins de valoarea religioasă şi morală a doctrinei creştine, a recomandat-o tuturor. Însă Constantin nu a declarat creştinismul religie de stat, cum greşit se afirmă uneori. Acest pas a fost făcut în anul 380, de împăratul Teodosie cel Mare.
În anul 325, Sfântul Constantin cel Mare a convocat primul Sinod Ecumenic în localitatea Niceea (în Turcia de astăzi). Având ca prioritate păstrarea unităţii Imperiului Roman, împăratul i-a chemat pe toţi episcopii Bisericii pentru a se hotărî în problema ereziei lui Arie. Acesta susţinea că Iisus Hristos nu este Fiul lui Dumnezeu, ci este prima creatură a Tatălui. La acest sinod au participat, conform tradiţiei, 318 părinţi, printre care Sfântul Atanasie cel Mare, Sfântul Nicolae al Mirelor, Sfântul Spiridon al Trimitundei, Sfântul Pafnutie Egipteanul şi Osiu de Cordoba. În urma lucrărilor, sinodul a stabilit dumnezeirea Fiului, compunând totodată primele şapte articole din Crez, a fixat data Paştilor (prima duminică după lună plină, după echinocţiul de primăvară) şi a dat 20 de canoane referitoare la disciplina bisericească. La sfârşitul lucrărilor, când Osiu de Cordoba a rostit pentru prima oară Crezul, Constantin a spus: „Da, acesta este adevărul. Nu sunt teolog, dar simt că aici este adevărul. Sunt convins că nu voi l-aţi făcut, ci Dumnezeu care a lucrat cu voi".
În aceeaşi perioadă, împăratul Constantin a construit o cetate impresionantă, pe malul stâng al Bosforului, pe locul vechii cetăţi Bizantion. Cetatea, care îi va purta numele (Constantinopol), va fi noua capitală a imperiului, care va rivaliza cu vechea Romă. Aici a zidit măreaţa catedrală închinată Sfinţilor Apostoli, unde a fost şi înmormântat.

Pe lângă aceste măsuri, Sfântul Constantin a dat o serie de legi prin care a venit în ajutorul creştinilor. În 312 a generalizat duminica drept zi de odihnă în întregul imperiu, în 317 a început să bată monedă cu monograma creştină, i-a scutit pe preoţii Bisericii de impozite şi de armată, a interzis practicarea jertfelor sângeroase, a oferit creştinilor edificii imperiale pentru practicarea cultului.

Tradiţii, obiceiuri, superstiţii

În calendarul popular, sărbătoarea Sfinţilor Constantin şi Elena este dedicată păsărilor de pădure, numită Constantin Graur sau Constantinul Puilor. Tradiţia populară ne spune că în această zi păsările de pădure îşi învaţă puii să zboare.

În ziua de Constantin şi Elena există o serie de obiceiuri şi superstiţii care fac referire la vara ce urmează.
Agricultorii nu lucrează, pentru a evita pagubele aduse holdelor de păsările cerului, în unele regiuni ale ţării, este ultima zi în care se mai poate semăna porumb, ovăz şi mei, deoarece, în popor, se vorbeşte că tot ce se seamănă după această zi se va usca.
Podgorenii respectă ziua de Constantin Graur în ideea că, dacă vor munci, graurii le vor distruge strugurii.
Ziua de Sfântul Constantin şi Elena este ziua în care păstorii hotărăsc cine le va fi baci, unde vor amplasa stânele şi cine le va păzi pe timpul păşunatului.
Femeile, pentru a alunga duhurile rele şi necurate, aprind tămâie şi stropesc cu aghiasmă, pentru a se apăra de forţe malefice. Ţăranii aprind un foc mare şi stau în jurul lui, prin acest foc obişnuiesc să treacă şi oile, pentru a fi ferite de rele pe timpul cât vor sta la stână.

Constantin şi Elena în acte

Peste 1,1 milioane de femei şi aproximativ 640.00 de bărbaţi îşi sărbătoresc onomastica luni, de Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena, informează Ministerul Administaţiei şi Internelor.

Dintre cei 1.800.634 de români care îşi serbează onomastica de Sfinţii Constantin şi Elena, 640.518 sunt bărbaţi şi 1.160.116 sunt femei, potrivit statisticilor Direcţiei pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date din cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor (MAI).

Dintre femeile care îşi sărbătoresc onomastica, 884.229 poartă numele de Elena, 124.773 sunt Ileana şi 69.944 se numesc Lenuţa. Alte 53.613 de femei poartă numele de Constanţa, 26.811 au numele Constantina, 4.279 - Leana şi 1.467 - Nuţi.

Majoritatea bărbaţilor, respectiv 495.656, se numesc Constantin, alţi 80.037 poartă numele Costel, iar 33.386, Costică. De asemenea, 20.002 de bărbaţi se numesc Costin, 10.487 - Costinel, 635 - Costi şi 315 - Costeluş.

Back To Top