Cele trei partide considerate proeuropene de la Chişinău, PLDM, PDM şi PL, au obţinut, în urma alegerilor legislative, numărul de mandate necesare pentru a continua o guvernare proeuropeană a Republicii Moldova.
PSRM, partid naţionalist desprins din Partidul Comunist, s-a clasat pe prima poziţie, cu aproape 21% din voturi după centralizarea a 98% din buletine.
Interesant de remarcat este scorul mic obţinut de PCRM, condus de Vladimir Voronin, explicat de experţi drept o consecinţă a încercării comuniştilor de a îmbrăca haina unei reforme.
În speranţa că vor câştiga voturi din mai multe segmente ale electoratului, ultima parte a campaniei PCRM a adus în prim-plan un mesaj care susţinea şi integrarea europeană, şi apropierea de Uniunea Vamală a lui Putin, un mesaj confuz, pe care electoratul l-a sancţionat.
Electoratul Patria, partidul condus de omul de afaceri Renato Usatîi, apropiat al Moscovei, a migrat către PSRM după ce formaţiunea a fost exclusă în ultimul moment de la alegeri.
Important de remarcat este, de asemenea, că, în ciuda paşilor foarte importanţi făcuţi pe drumul apropierii de UE, între care se numără liberalizarea regimului de vize şi semnarea Acordului de Asociere, R. Moldova rămâne divizată: nordul comunist şi rusofon şi centrul şi sudul proeuropean (cu excepţia unei fâşii în sud-est).
După procesarea a 98% din voturile exprimate în cadrul alegerilor legislative din Republica Moldova, rezultatele scrutinului sunt următoarele: PSRM - 20,95%, PLDM - 19.75%, PCRM - 17.83%, PDM - 15.94% şi PL - 9.45%. În acest moment, luându-se în calcul şi redistribuirea votului, PLDM, PDM şi PL, adică cele trei partide considerate proeuropene, au împreună 55 de mandate, minimul necesar pentru o coaliţie fiind de 51 (din totalul de 101).
AICI O ANALIZĂ GÂNDUL A REZULTATELOR ALEGERILOR DIN R. MOLDOVA
