• Curtea Penală Internațională (CPI) a emis vineri un mandat de arestare împotriva președintelui rus Vladimir Putin, acuzându-l că este responsabil pentru crime de război comise în Ucraina, relatează Reuters.
• CPI a emis mandatul de arestare a lui Putin sub suspiciunea de deportare ilegală a copiilor și transfer ilegal de persoane de pe teritoriul Ucrainei în Federația Rusă.
• Moscova neagă acuzațiile și consideră decizia CPI un abuz.
Separat, instanța a emis mandate pentru Maria Lvova-Belova, comisarul rus pentru drepturile copilului, cu aceleași acuzații.
Ce prevede decizia CPI
Domnul Vladimir Vladimirovici Putin, născut la 7 octombrie 1952, președinte al Federației Ruse, este presupus responsabil pentru crima de război de deportare ilegală a populației (copii) și cea de transfer ilegal de populație (copii) din zonele ocupate ale Ucrainei în Federația Rusă (în conformitate cu articolele 8(2)(a)(vii) și 8(2)(b)(viii) din Statutul de la Roma). Infracțiunile ar fi fost comise pe teritoriul ocupat ucrainean cel puțin începând cu 24 februarie 2022. Există motive întemeiate să se creadă că domnul Putin poartă răspundere penală individuală pentru infracțiunile menționate anterior, (i) pentru că a comis actele în mod direct, împreună cu alții și/sau prin alții (articolul 25(3)(a) din Statutul de la Roma) și (ii) pentru eșecul său de a exercita controlul în mod corespunzător asupra subordonaților civili și militari care au săvârșit actele sau au permis săvârșirea acestora și care se aflau sub autoritatea și controlul efectivă a acestuia, în conformitate cu responsabilitatea superiorului (articolul 28 litera (b) din Statutul de la Roma).
Doamna Maria Alekseyevna Lvova-Belova, născută la 25 octombrie 1984, comisar pentru drepturile copilului în biroul președintelui Federației Ruse, este responsabilă pentru crima de război de deportare ilegală a populației (copii) și cea de transfer ilegal de populație. (copii) din zonele ocupate ale Ucrainei către Federația Rusă (în conformitate cu articolele 8(2)(a)(vii) și 8(2)(b)(viii) din Statutul de la Roma). Infracțiunile ar fi fost comise pe teritoriul ocupat ucrainean cel puțin începând cu 24 februarie 2022. Există motive întemeiate să se creadă că doamna Lvova-Belova poartă răspundere penală individuală pentru infracțiunile menționate mai sus, pentru că a comis faptele în mod direct, împreună cu alții și/sau prin altele (articolul 25 alineatul (3) litera (a) din Statutul de la Roma).
Camera preliminară a II-a a considerat, pe baza cererilor Procuraturii din 22 februarie 2023, că există motive întemeiate pentru a crede că fiecare suspect poartă răspunderea pentru crima de război de deportare ilegală a populației și cea de transfer ilegal de populație din zonele ocupate ale Ucrainei în Federația Rusă, în prejudiciul copiilor ucraineni.
Ce este Statutul de la Roma
Statutul de la Roma al Curții Penale Internaționale (denumit adesea Statutul Curții Penale Internaționale sau Statutul de la Roma) este tratatul care a instituit Curtea Penală Internațională (CPI). A fost adoptat la o conferință diplomatică de la Roma din 17 iulie 1998 și a intrat în vigoare la 1 iulie 2002. Tribunalul internațional este responsabil pentru patru crime principale: genocid, crime împotriva umanității, crime de război și crime de agresiune.
123 de țări sunt semnatare ale Statutului de la Roma al Curții Penale Internaționale. Dintre ele, 33 sunt state africane, 19 sunt țări din Asia-Pacific, 18 din Europa de Est și 28 din America Latină și Caraibe, iar 25 din Europa de Vest. Tratatul nu a fost nici semnat nici ratificat de câteva țări importante precum Statele Unite, Rusia, China, Israel și Irak, titrează digi24.ro.
Nici Ucraina și nici Rusia nu sunt state parte la Statutul de la Roma și nu au ratificat textul fondator. Totuși, în circumstanțele actuale, ar putea exista o cale legală: CPI are jurisdicție asupra acestei situații, deoarece Ucraina a emis o declarație în temeiul articolului 12. (3) din Statutul CPI care acordă competență Curții.
CPI nu recunoaşte imunitatea niciunui şef de stat în dosare de crime de război, crime împotriva umanităţii sau genocide, dar CPI nu poate judeca în absenţă.
Cu toate acestea, chiar și în cazul în care s-ar aplica jurisdicția, cea mai dificilă provocare ar fi aducerea lui Putin în instanță. CPI nu judecă inculpații în absență, așa că fie și emițând un mandat de arestare împotriva lui Putin, procesul nu ar putea demara fără el.
Dosarul răpirii de copii investigat de CPI
Primul dosar, potrivit unor oficiali la curent, priveşte răpiri, amplu acoperite de presă, despre răpirea unor copii ucraineni, de la copii care învaţă să meargă la adolescenţi.
În cadrul unui program susţinut de Kremlin, ei au fost scoşi din Ucraina şi plasaţi în locuinţe pentru a deveni cetăţeni ruşi sau au fost trimişi în tabere, pentru a fi reeducaţi, potrivit NYT şi unor cercetători.
Unii dintre ei provin din orfelinate sau din grupuri de gospodării. Moscova prezintă acest program drept o misiune umanitară de protecţie a copiilor ucraineni orfani sau abandonaţi în război.
Comisarul rus însărcinat cu drepturile copiilor, Maria Lvova-Belova, reprezentanta programului, a început să trimită copii în Rusia în săptămânile care au urmat invaziei ruse a Ucrainei, la sfârşitul lui februarie 2022, şi a apărat cu regularitate la televiziune pentru a promova adopţii.
Vladimir Putin a semnat în mai un decret în vederea accelerării accesului ucrainenilor la cetăţenia rusă.
Karim Khan şi-a semnalat în mod public intenţia de a deschide acest dosar, subliniind că transferul ilegal al unor copii în Rusia sau în zone ocupate din Ucraina reprezintă o prioritate a investigaţiilor sale.
El a vizitat luna aceasta o ”casă de copii” în sudul Ucrainei, în prezent goală, iar biroul său a publicat o imagine în care acesta apărea stând printre paturi goale.
”Copiii nu pot fi trataţi ca o pradă de război”, a denunţat Karim Khan, procurorul general al CPI, în urma unei vizite la o casă de copii goală din sudul Ucrainei.
Potrivit unui raport publicat în februarie de către Universitatea Yale şi programul Observatorul Conflictelor de la Departamentul de Stat american, cel puţin 6.000 de copii din Ucraina sunt reţinuţi în 43 de tabere din Rusia, iar numărul real ar fi mai mare.
Biroul Naţional de Informaţii al Guvernului ucrainean estima că până la începutul lui martie ar fi vorba despre peste 16.000 de copii.
”S-a acordat multă atenţie acestei probleme, iar urmărirea ei ca infracţiune va genera multe reacţii”, declară şeful Asociaţei Internaţionale a Barourilor Mark Ellis.
”Este interzis să transferi civili cu forţa peste frontieră, iar în timpul unui război poate fi o crimă de război. Poate constitui totodată o crimă împotriva umanităţii, dacă face parte dintr-o politică generalizată şi sistematică. Deportarea copiilor poate face parte inclusiv dintr-o intenţie genocidară”, subliniază ea.
Dosarul atacurilor asupra obicectivelor civile din Ucraina
În al doilea caz, procurorul CPI urmează să abordeze atacurile neîncetate ruse vizând infrastructuri civile - inclusiv aprovizionarea cu apă, gaze naturale şi centrale electrice, situate departe de lupte şi care nu sunt considerate ţinte militare legitime.
Sursa: hotnews.ro
CITEȘTE ȘI: UE A DECIS UN NOU PACHET DE SANCȚIUNI ÎMPOTRIVA RUSIEI
- Facebook.com/actualitateaprahoveana.ro
- instagram.com
- twitter.com
- Google Business
- Youtube Actualitatea
- TikTok Actualitatea Prahoveană
