• Italia reimpune o măsură introdusă prima dată de Benito Mussolini care vizează elevii cu comportament agresiv, iar premierul Giorgia Meloni susține că schimbarea va „readuce respectul” în școli.
• Elevii pot fi exmatriculați în ciuda performanțelor școlare dacă agresează sau atacă profesorii.
• Măsura introduce amenzi cuprinse între 500 și 10.000 de euro pentru acte de agresiune sau violență împotriva personalului școlar.
„Notele pentru comportament”, măsură similară cu cea introdusă de o lege dată în 1924 de liderul fascist Benito Mussolini, vizează combaterea agresivității în creștere față de profesori, relatează The Guardian.
Măsura face parte dintr-un proiect de lege privind educația care a fost aprobat miercuri în parlament și care conferă școlilor puterea de a exmatricula elevii doar pe baza comportamentului lor.
Elevii de gimnaziu și de liceu care primesc o notă de 5 sau mai puțin la purtare vor fi eliminați din an vor fi obligați să repete anul, chiar dacă performanța lor academică este la înălțimea așteptărilor.
Elevii de liceu care obțin doar șase puncte la purtare vor trebui să susțină un test de educație civică.
De asemenea, notele la purtare vor influența în mare măsură susținerea examenului final.
„Reforma notelor pentru comportament restabilește importanța responsabilității individuale, pune în centrul atenției respectarea oamenilor și a bunurilor publice și restabilește autoritatea profesorilor”, a declarat Giuseppe Valditara, ministrul educației în guvernul Giorgiei Meloni.
Premierul Giorgia Meloni a declarat anterior că schimbarea va „readuce respectul” în școli.
Măsura introduce amenzi cuprinse între 500 și 10.000 de euro pentru acte de agresiune sau violență împotriva personalului școlar.
CITEȘTE ȘI: Violența școlară. Un semnal de alarmă tras pentru elevi
Legea, propusă de asociația directorilor de școli din Italia (ANP), vine în urma unei creșteri de peste 110% a incidentelor agresive împotriva personalului didactic de la începutul anului față de 2023. În multe cazuri, profesorii au avut nevoie de îngrijiri medicale, în timp ce în altele autorii au fost părinții elevilor. Unul din principalele motive pentru apariția conflictelor este folosirea telefoanelor mobile în clasă, titrează hotnews.ro.
Antonello Giannelli, președintele ANP, a declarat că măsura este „un pas înainte”. „Am auzit de prea multe cazuri de comportament indisciplinat și ieșit din comun”, a spus el. „Este corect ca studenții să fie chemați să reflecteze asupra responsabilităților lor ca o consecință a acțiunilor lor”.
Tommaso Martelli, coordonatorul unui sindicat național al elevilor, a declarat că această măsură vizează „consolidarea unei culturi autoritare și punitive”. „Posibilitatea de a fi picat pentru încălcarea regulilor face acum din notele pentru măsura de conduită ceva ce poate fi folosit ca un instrument represiv suplimentar în școlile noastre”, a spus el.
Măsura originală din era Mussolini a rămas în vigoare până la mijlocul anilor 1970, înainte de a fi eliminată în școlile primare și gimnaziale în urma protestelor elevilor. Aceasta a suferit modificări de-a lungul anilor înainte de a fi eliminată în toate școlile în 2000, mai titrează sursa citată.
Situația legislativă din România
În România, Statutul Elevului și Regulamentul-cadru de organizare și funcționare a unităților de învățământ preuniversitar (ROFUIP) au introdus, începând din anul școlar 2024-2025, organizarea unor spații în care elevii indisciplinați să desfășoare activități, sub supraveghere, în cazul în care sunt dați afară de la ore, așa-zisele săli de detenție pe care școlile pot opta să le amenjeze.
În același timp, în cazul actelor de agresiune față de cadrele didactice, se aplică sancțiunile prevăzute în Codul Penal, cadrele didactice fiind considerate cu statut de funcționar public.
Un studiu recent, realizat pe platforma iTeach, arată că 57% dintre elevi au cunoștință de acte de agresivitate online față de profesori, 35% pretind că nu știu de astfel de acțiuni, iar 8% nu sunt siguri de existența unor cazuri de lezare a onoarei, demnității și/sau reputației unui cadru didactic de către elev(i).
Cele mai multe dintre aceste acte de agresiune au loc în mediul online prin acuzații nefondate postate online, crearea unui cont fals utilizând datele personale ale profesorului, înjurii, ironii, filmarea/înregistrarea profesorului și utilizarea imaginilor modificate în scop calomnios, poze trucate distribuite pe un grup restrâns de WhatsApp, înjurături la adresa profesorului trimise de pe conturi false etc.
Unele situații s-au derulat în afara mediului școlar, chiar și în vacanțe, ceea ce duce la imposibilitatea aplicării pârghiilor legale privind sancționarea elevilor făptași. Cu toate acestea, comportamentele respective întrunesc condițiile acţiunii răspunderii civile delictuale pentru fapta comisă de un minor și nu ar putea fi interpretate ca o manifestare a libertății de exprimare.
Potrivit Codului Civil, părinții sunt cei care au, în primul rând, îndatorirea de creștere și educare a copiilor lor minori.
CITEȘTE ȘI: Sală de detenție în școlile din România. Noile regulamente vor fi valabile din această toamnă
- Facebook.com/actualitateaprahoveana.ro
- instagram.com
- twitter.com
- Google Business
- Youtube Actualitatea
- Spotify PODCAST
- TikTok Actualitatea Prahoveană