• Premiul Nobel pentru Literatură din 2024 este acordat autoarei sud-coreene Han Kang „pentru proza sa poetică intensă care confruntă traume istorice și expune fragilitatea vieții umane”, a anunțat Academia Regală Suedeză de Științe joi după-amiaza.
• Pe lângă scris, s-a dedicat și artei și muzicii, aspect care se reflectă în întreaga sa operă literară.
Câștigătoarea Premiului Nobel pentru Literatură din 2024 s-a născut în 1970 în orașul Gwangju din Coreea de Sud, înainte de a se muta cu familia la Seul, la vârsta de nouă ani. Ea provine dintr-o familie literară, tatăl său fiind un romancier renumit. Pe lângă scris, s-a dedicat și artei și muzicii, aspect care se reflectă în întreaga sa operă literară.
Han Kang și-a început cariera în 1993, odată cu publicarea mai multor poezii în revista „Literatură și Societate”. Debutul său în proză a avut loc în 1995, cu colecția de povestiri „Dragostea din Yeosu”, urmată curând de alte lucrări în proză, atât romane, cât și povestiri.
Han Kang este prima persoană născută în Coreea de Sud care a câștigat Premiul Nobel pentru Literatură și doar a doua din istoria acestei țări care a fost premiată cu un Nobel. Fostul președinte sud-coreean Kim Dae-jung a câștigat în 2020 Premiul Nobel pentru Pace pentru eforturile sale de reconciliere cu Coreea de Nord și Japonia, dar și promovarea democrației și drepturilor omului. Trei romane ale sale au fost traduse în limba română.
Cum descrie Academia Suedeză opera lui Han Kang, laureata Premiului Nobel pentru Literatură din 2024
În romanul „Acte umane” Han Kang își fundamentează politic lucrarea pe un eveniment istoric care a avut loc în orașul Gwangju, unde ea însăși a crescut și unde sute de studenți și civili neînarmați au fost uciși în timpul unui masacru desfășurat de armata sud-coreeană în 1980.
În încercarea de a da voce victimelor istoriei, cartea confruntă acest episod cu o brutalitate actualizată și, în acest mod, se apropie de genul literaturii martorilor. Stilul lui Han Kang, pe cât de vizionar, pe atât de concis, se abate totuși de la așteptările noastre față de acest gen. Un procedeu particular al ei este acela de a permite sufletelor celor morți să se separe de corpurile lor, oferindu-le astfel posibilitatea de a asista la propria lor anihilare. În anumite momente, în fața cadavrelor neidentificabile care nu pot fi îngropate, textul amintește de motivul de bază al Antigonei lui Sofocle.
Opera nou-premiatei Han Kang este caracterizată de această expunere dublă a suferinței, o corespondență între chinul mental și cel fizic, cu legături strânse cu gândirea estică.
În povestirea scurtă „Europa” a lui Kang, naratorul masculin, deghizat el însuși ca femeie, este atras de o femeie enigmatică care a rupt legăturile cu o căsătorie imposibilă. Eul narativ rămâne tăcut atunci când este întrebat de iubita sa: „Dacă ai putea trăi așa cum dorești, ce ai face cu viața ta?” Nu există loc aici nici pentru împlinire, nici pentru ispășire, afirmă Academia Regală Suedeză de Științe.
Premiile Nobel acordate până acum în 2024
La fel ca în fiecare an, Nobelul pentru Literatură a fost al patrulea Premiu Nobel decernat și în 2024.
Luni, Premiul Nobel pentru Medicină a fost acordat oamenilor de știință Victor Ambros și Gary Ruvkun, pentru descoperirea microARN-ului;
Marți, Premiul Nobel pentru Fizică a fost acordat cercetătorilor John Hopfield și Geoffrey Hinton, pentru munca lor la rețelele neuronale artificiale, care au stat la baza dezvoltării tehnologiei inteligenței artificiale;
Miercuri, Premiul Nobel pentru Chimie a fost acordat lui David Baker, Demis Hassabis și John Jumper pentru cercetările asupra proteinelor, „blocurile de construcție” ale vieții.
Vineri urmează să fie decernat Premiul Nobel pentru Pace, în timp ce luni, 14 octombrie, va fi anunțat câștigătorul Premiului Nobel pentru Economie.
Istoria Premiului Nobel pentru Literatură
Anul trecut, Premiul Nobel pentru Literatură a fost câștigat de scriitorul norvegian Jon Fosse pentru „piesele şi proza sa inovatoare care dau glas celor nerostite”.
Acest premiu răsplăteşte cele mai valoroase opere din toate genurile sau speciile literare, de la poezie, nuvelă, roman, la piese de teatru, eseuri sau discursuri.
Încă de la primul premiu, decernat în 1901 poetului şi filosofului Sully Prudhomme, distincţia a fost acordată, fără discriminare, autorilor de diferite limbi şi culturi, atât scriitorilor necunoscuţi, cât şi celor care atinseseră deja celebritatea.
Din 1901 au fost acordate 116 premii Nobel pentru literatură. Nu a fost acordat în şapte ocazii: în 1914, 1918, 1935, 1940, 1941, 1942 şi 1943.
Dintre cei 120 laureaţi ai acestui premiu, 17 sunt femei.
Premiul Nobel pentru Literatură a fost împărţit, de patru ori, de câte doi laureaţi - în 1904 (Frédéric Mistral, José Echegaray), 1917 (Karl Gjellerup, Henrik Pontoppidan), 1966 (Shmuel Agnon, Nelly Sachs), 1974 (Eyvind Johnson, Harry Martinson), potrivit nobelprize.org.
Două persoane au refuzat Premiul Nobel pentru Literatură: în 1958, scriitorul de origine rusă, Boris Pasternak, a fost obligat de către conducerea Uniunii Sovietice să refuze premiul, iar în 1964, Jean-Paul Sartre l-a refuzat din proprie iniţiativă, scriitorul refuzând, în mod constant, toate onorurile oficiale care i-au fost acordate.
Cel mai tânăr laureat al premiului pentru literatură este Rudyard Kipling, faimos pentru romanul "Cartea junglei", care avea 41 de ani când a primit distincţia, în 1907.
Cea mai în vârstă laureată este Doris Lessing, care avea 88 de ani când a fost recompensată cu Premiul Nobel pentru Literatură, în 2007.
Scriitoarea franceză Annie Ernaux a câştigat Premiul Nobel pentru Literatură în 2022, pentru ''curajul şi acuitatea detaşată cu care dezvăluie sursele, înstrăinările şi piedicile colective ale memoriei personale'', potrivit Academiei Suedeze.
Scriitorul tanzanian Abdulrazak Gurnah a câştigat Premiul Nobel pentru Literatură în 2021, pentru "înţelegerea sa lipsită de compromisuri şi plină de compasiune a efectelor colonialismului şi a destinului refugiaţilor prinşi la intersecţia dintre culturi şi continente", potrivit comunicatului oficial al Academiei Suedeze.
Poeta americană Louise Glück a câştigat Premiul Nobel pentru Literatură în 2020, pentru "vocea ei poetică inconfundabilă care, cu o frumuseţe austeră, face ca existenţa individuală să fie universală", potrivit comunicatului oficial al Academiei Suedeze.
Scriitorul austriac Peter Handke a fost recompensat în 2019 ''pentru o operă marcantă care, cu ingenuitate lingvistică, a explorat periferia şi specificitatea experienţei umane'', au precizat reprezentanţii instituţiei suedeze.
Scriitoarea poloneză Olga Tokarczuk a fost premiată în 2018 pentru "o imaginaţie narativă care, cu pasiune enciclopedică, reprezintă traversarea hotarelor ca o formă de viaţă'', conform Academiei Suedeze.
Premiul Nobel pentru Literatură a fost acordat, în 2017, scriitorului britanic de origine japoneză, Kazuo Ishiguro, "pentru romanele sale de mare forţă emoţională care dezvăluie abisul de dincolo de sentimentul nostru iluzoriu de conectare cu lumea".
La 13 octombrie 2016, celebrul muzician american, Bob Dylan, a câştigat Premiul Nobel pentru Literatură pentru "crearea unor noi expresii poetice în marea tradiţie a muzicii americane".
În 2015, scriitoarea belarusă Svetlana Alexievici a câştigat Premiul Nobel pentru Literatură pentru "scrierile ei polifonice, un monument închinat suferinţei şi curajului în vremurile noastre".
Scriitorul chinez Mo Yan, care, "cu un realism halucinant, amestecă mit, istorie şi actualitate", a fost laureatul Premiului Nobel pentru Literatură în 2012.
Romancierul peruan Mario Vargas Llosa a fost recompensat cu Premiul Nobel pentru Literatură în 2010, pentru "cartografierea structurilor puterii şi imaginile crude ale rezistenţei, revoltei şi înfrângerii individuale".
În 2009, Nobelul pentru Literatură i-a fost decernat scriitoarei germane de origine română, Herta Müller, pentru "densitatea poeziei şi sinceritatea prozei cu care scriitoarea a descris plastic universul dezmoşteniţilor".
În galeria marilor personalităţi distinse cu acest premiu s-au înscris, de-a lungul anilor, oameni de cultură, precum: Jean-Marie Gustave Le Clézio (2008), Orhan Pamuk (2006), Harold Pinter (2005), Elfriede Jelinek (2004), Dario Fo (1997), Toni Morrison (1993), Nadine Gordimer (1991), Gabriel García Márquez (1982), Elias Canetti (1981), Eugenio Montale (1975), Pablo Neruda (1971), Samuel Beckett (1969), Nelly Sachs (1966), Albert Camus (1957), Sir Winston Leonard Spencer Churchill (1953), Thomas Stearns Eliot (1948), Gabriela Mistral (1945), Pearl Buck (1938), Luigi Pirandello (1934), Sinclair Lewis (1930), Thomas Mann (1929), Anatole France (1921), Romain Rolland (1915), Rudyard Kipling (1907), Frédéric Mistral (1904).
Surse: hotnews.ro, agerpres.ro
- Facebook.com/actualitateaprahoveana.ro
- instagram.com
- twitter.com
- Google Business
- Youtube Actualitatea
- Spotify PODCAST
- TikTok Actualitatea Prahoveană
