Novaia Gazeta a anunțat că își va înceta activitatea pe 9 noiembrie 2026, după 33 de ani de existență. Într-un manifest intitulat „Am fost uciși”, redacția acuză autoritățile și serviciile secrete ruse de distrugerea sistematică a ziarului, prin cenzură, intimidări, persecuții și blocarea finanțării.
Fondată în 1993, Novaia Gazeta a devenit cunoscută pentru investigațiile despre corupție, abuzurile serviciilor de securitate, războaiele din Cecenia și încălcările drepturilor omului. Dmitri Muratov, unul dintre fondatorii publicației, a primit Premiul Nobel pentru Pace în 2021, pentru contribuția sa la apărarea libertății de exprimare.
În manifestul de adio, redacția descrie presiunile exercitate asupra publicației, de la uciderea unor jurnaliști și atacurile asupra celor rămași în activitate până la interzicerea publicației, percheziții și blocarea resurselor financiare.
Anna Politkovskaia și ceilalți jurnaliști uciși
Printre cele șase nume amintite de redacție se află Anna Politkovskaia, jurnalistă de investigație cunoscută pentru documentarea abuzurilor comise în timpul războaielor din Cecenia. A fost împușcată mortal la Moscova, pe 7 octombrie 2006, la vârsta de 48 de ani. Mai multe persoane au fost condamnate pentru implicarea în asasinat, însă comanditarul crimei nu a fost identificat printr-o condamnare definitivă.
În 2000, jurnalistul Igor Domnikov a murit în urma unui atac violent. În 2003, Iuri Șcekocihin, care investiga corupția și activitatea serviciilor de securitate, a murit în împrejurări suspecte. În 2009, Anastasia Baburova, colaboratoare a Novaia Gazeta, și avocatul Stanislav Markelov au fost împușcați la Moscova. În același an, Natalia Estemirova, activistă pentru drepturile omului și colaboratoare a publicației, a fost răpită și ucisă în Caucazul de Nord. „Tocmai în timpul acestui regim, și nu în anii ’90 ai gangsterilor, colegii noștri au fost uciși din motive politice, pentru că și-au îndeplinit datoria profesională și civică”, scriu jurnaliștii.
„Vom stinge lumina în casa noastră”
„Am fost uciși. Pe 9 noiembrie, vom stinge lumina în casa noastră, în care am locuit timp de 30 de ani, vom opri serverele și vom pleca. Ziarul a dispărut. Autoritățile ruse și serviciile de informații ruse au forțat redacția să își înceteze activitatea. Jurnaliștii afirmă că vor rămâne fără mijloace de existență, sub amenințarea continuă a represiunii.
Cenzura după invadarea Ucrainei. Publicația, lipsită de dreptul de a funcționa
Redacția descrie restricțiile introduse după începutul războiului din Ucraina și măsurile prin care autoritățile au împiedicat continuarea activității jurnalistice. „Au fost adoptate legi care au reintrodus cenzura în țară. Această cenzură s-a extins apoi la aproape fiecare aspect al vieții oamenilor”. „Autoritățile ne-au blocat toate resursele online. Statul ne-a sechestrat tipografia, iar ofițerii de informații și cenzorii instalați în alte birouri au refuzat să ne permită să publicăm ziarul. Mulți dintre angajații noștri au fost nevoiți să părăsească țara”. Ulterior, publicației i-a fost retrasă înregistrarea ca instituție media.
Atacuri, percheziții și jurnaliști declarați „agenți străini”
Manifestul amintește atacul asupra lui Dmitri Muratov, laureatul Premiului Nobel pentru Pace, precum și agresiunea asupra jurnalistei Elena Milașina, în Cecenia. „Redactorul-șef Dmitri Muratov, laureat al Premiului Nobel pentru Pace, a fost atacat, fiind la un pas de a-și pierde vederea. Nu a fost deschis niciun dosar penal, deși autorii sunt cunoscuți”.
„În Cecenia, editorialista noastră Elena Milașina a fost răpită și bătută crunt, fiind aproape omorâtă”.
Redacția menționează și dosarul împotriva jurnalistului Oleg Roldughin, perchezițiile efectuate la sediul publicației și la domiciliul conducerii editoriale. „În septembrie anul acesta, întreaga redacție a fost declarată „agent străin”, iar peste 100 de persoane — jurnaliști și autori — au fost adăugate pe lista „agenților”.
Blocarea donațiilor și acuzațiile împotriva FSB
Odată cu notificarea de evacuare a sediului, publicației i-a fost dezactivat și sistemul prin care primea donații de la cititori. „Cu alte cuvinte, ne-au privat de orice fonduri. Complet.” Redacția acuză direct serviciile de securitate ruse că ar fi coordonat aceste măsuri: „Acestea sunt reguli externe, stabilite de aparatul de stat represiv, de ofițerii FSB care s-au infiltrat în fiecare organizație. Ei consideră țara ca fiind proprietatea lor”.
„Sub masca nostalgiei sovietice a fost construită, practic, o dictatură militară”
În partea finală, manifestul depășește situația publicației și descrie ceea ce jurnaliștii consideră a fi distrugerea instituțiilor și libertăților constituționale din Rusia. „Aceasta nu este doar povestea noastră personală. Este povestea unei țări întregi și a unei societăți care sunt distruse exact ca noi”. „Aceasta nu este nostalgie sovietică; sub masca ei a fost construită, practic, o dictatură militară”. Redacția compară represiunea actuală cu perioada stalinistă: „Încetați să mai spuneți că acesta nu este anul 1937 al lui Stalin și că represiunile sunt cumva „digitale”. Acestea sunt represiuni organizate de stat. Și oamenii, nu cifrele, sunt cei care mor în celule. Punct”.
„Trădare este atunci când un stat își trădează propria Constituție”
Manifestul se încheie cu acuzații privind dispariția statului de drept, a independenței justiției și a libertăților fundamentale „Drepturile și libertățile omului au fost eliminate în țară, iar protejarea lor a fost echivalată cu o infracțiune. Alegerile și organismele alese au fost eliminate de facto. Instituțiile publice au fost demantelate.”
„Dar trădare este atunci când un stat își trădează propria Constituție. Iar această trădare este o crimă continuă, care se desfășoară în prezent sub ochii întregii lumi.”
Ultimele rânduri ale manifestului explică, în cuvintele redacției, motivul pentru care publicația a fost redusă la tăcere:
„În toți acești ani am scris exact despre asta. Atât timp cât am putut. De aceea ne-au ucis. Mulțumim tuturor celor care ne-au auzit”. Redacția Novaia Gazeta P.S. Ultimul număr va fi publicat.
Sursa: Novaia Gazeta, manifestul redacției din 30 octombrie 2026.
