• Miercuri, 24 ianuare, municipalitatea și Garnizoana Ploiești au organizat manifestări prin care au marcat Ziua Unirii Principatelor Române la Colegiul Național „Al. I. Cuza”, pe esplanada Primăriei Ploiești și la Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Prahova.
• Deși similare, ceremoniile au atras un public numeros care nu s-a sfiit să se prindă în Hora Unirii.
La fiecare manifestare, garda militară a desfășurat ceremonialul salutării drapelului de luptă, s-a intonat Imnul Național al României, iar oficialitățile locale și județene au rostit alocuțiuni. La fiecare dintre cele trei busturi ale domnitorului Al. I. Cuza, de la Colegiul Național „Al. I. Cuza”, de pe esplanada Primăriei Ploiești și de la Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Prahova, au fost depuse flori de către delegații ale instituțiilor administrative, militare și de cultură.
„Momentul 24 anuarie 1859, când a avut loc Unirea Principatelor Române sub domnitorul Alexandru Ioan I, a reprezentat o lecție ce trebuie recitită, transmisă și bine înțeleasă de noi, cei de acum. Denumit pe nedrept „Mica Unire”, actul de la 24 ianuarie 1859 a fost un eveniment politic de mare anvergură națională și internațională. Este meritul incontestabil al unei generații de excepție, al unei elite intelectuale și politice care a făcut Revoluția de la 1848 și care, doar un deceniu mai târziu, își atingea obiectivul. Reformele inițiate de domnitorul Alexandru Ioan I, continuarea acestei opere de către clasa politică a vremii și de către regele Carol I au făcut ca acest act să fie ireversbil”, a declarat viceprimarul Ploieștiului, Daniel Nicodim, în discursul său, la ceremonia de pe esplanada Primăriei Municpiului Ploiești.
„Momentul 24 ianuarie 1859 a reprezentat pentru toți românii o lecție pe care ar trebui să o purtăm în suflet în fiecare clipă, despre dreptate, demnitate, libertate, angajament, responsabilitate, credință, unire. 24 ianuarie 1859 a însemnat exprimarea conștiinței de neam, a unității spirituale, culturale, sociale. Pentru toți românii de atunci a fost un singur gând: acela de a deveni uniți”, a subliniat Ilona Rizea, inspector școlar general al ISJ Prahova, la manifestarea de la Colegiul Național „Al. I. Cuza”.
„În 1859, principatele Moldova și Țara Românească au fost unite sub același domnitor, Alexandru Ioan Cuza sau Alexandru Ioan I, într-un moment istoric care avea să marcheze pentru totdeauna destinul României. Unirea Principatelor a fost un proces complex, anevoios și a cărui semnificație nu putea fi înțeleasă în contextul istoric imediat. Prin dubla alegere a domnitorului, la București și la Iași, se înfăptuia visul generațiilor pașoptiste. A fost considerat un act de curaj din partea politicienilor români. A fost un moment de noi începuturi, caracterizat prin unitate, prin reforme și aspirație națională”, a menționat Anca Popa, viceprimar al Municipiului, la ceremonia de la Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Prahova.
De trei ori, în Ploiești, s-a dansat Hora Unirii, așa cum, după anunțarea unirii, la 24 ianuarie 1859, românii au făcut din această horă un simbol național. „Hora Unirii” este o poezie scrisă de poetul Vasile Alecsandri, muzica acestui simbol al ideii de unire națională fiind compusă de către Alexandru Flechtenmacher.
Tot miercuri, 24 ianuarie, „Trenul Unirii”, remorcat de o locomotivă vopsită în culorile steagului național, a oprit la Gara de Sud din Ploieşti Sud ( la ora 07:29) în drumul său către Iași, marcând, astfel, 165 de ani de la Unirea Principatelor Române.
GALERIE FOTO:
CITEȘTE ȘI: FILARMONICA PLOIEȘTI: CONCERT VOCAL-SIMFONIC EXTRAORDINAR DEDICAT ZILEI UNIRII PRINCIPATELOR ROMÂNE
Despre 24 ianuarie, Ziua Unirii Principatelor Române
Ziua de 24 ianuarie reprezintă un important reper istoric în istoria românilor. La începutul secolului al XIX-lea, Principatele Române (Țara Românească și Moldova) se aflau sub influența marilor puteri europene, care și-au manifestat interesul pentru această regiune strategică. Situația internă era complicată, cu domnitori numiți adesea de puterile străine și cu o societate care aspira la reforme și independență.
La 5 ianuarie 1859, domnitorul Țării Românești, Barbu Știrbei, a abdicat, deschizând astfel calea pentru alegerea unui nou domnitor. Adunarea Electivă a Ţării Româneşti l-a ales pe Alexandru Ioan Cuza, domnitorul Moldovei, la 24 ianuarie (după calendarul iulian, în uz la acea vreme).
Alegerea lui Cuza a fost un act de susținere a ideii unirii celor două Principate sub același domnitor. Cuza era văzut ca un adept al reformelor și al modernizării, și beneficiind de sprijinul adepților unirii, a fost ales și în Moldova, la 5 februarie (după calendarul iulian).
Unirea Principatelor Române nu a fost încă un proces complet, deoarece puterile străine și Porțile Otomane (sub a căror suzeranitate se aflau Principatele) trebuiau să-și dea acordul. Cu toate acestea, Unirea de la 1859 a creat un precedent și a fost un prim pas crucial.
După unirea celor două Principate sub același domnitor, s-au desfășurat negocieri diplomatice intense pentru recunoașterea oficială a acestui fapt. Prin Tratatul de la Paris din 1858, semnat de Marea Britanie, Franța, Austria, Prusia, Rusia și Imperiul Otoman, Unirea a fost recunoscută și garantată, deși formalitatea finală a avut loc în 1862.
Această unire nu a fost lipsită de contestări și rezistență, atât din partea forțelor conservatoare din cele două Principate, cât și din partea marilor puteri. Cu toate acestea, Cuza a reușit să impună reforme importante, contribuind la modernizarea administrației, justiției și a sistemului de învățământ.
Astăzi, 165 de ani mai târziu, Unirea Principatelor Române este sărbătorită ca un moment definitoriu în istoria națională. Este un prilej de a rememora lupta pentru independență și de a reflecta asupra statului unitar și modern.
1862: Deschiderea, la Bucureşti, a primului Parlament unic al României
După Unirea Principatelor Române în 1859, domnitorul Alexandru Ioan Cuza a continuat eforturile pentru consolidarea noului stat. Cuza a jucat un rol esențial în procesul de formare a unei entități naționale unite și a căutat să îndeplinească aspirațiile de independență și modernizare.
La 5 februarie 1862, domnitorul Cuza a proclamat solemn, în fața Adunărilor Moldovei și Munteniei, unirea definitivă a celor două Principate. Acest moment a fost o confirmare oficială a apropierii definitive între cele două teritorii și a punerii bazelor pentru formarea statului unitar.
În același timp, domnitorul a decis ca orașul București să devină capitala țării. Această alegere a avut o semnificație deosebită, conferind Bucureștiului un rol central în administrația și guvernarea noului stat.
Într-un efort de a institui o guvernare centralizată și reprezentativă, Cuza a convocat primul Parlament unic al României. Acest moment marcant a avut loc la 24 ianuarie 1862 (după calendarul iulian), când reprezentanții aleși din cele două Principate au fost aduși împreună pentru a contribui la formarea legislației și a instituțiilor statului (adevarul.ro).
Legislația adoptată a contribuit la unificarea administrativă și juridică, iar reprezentanții aleși au contribuit la formarea primei clase politice românești.
Foto: APH, Constantin Gheorghe
CITEȘTE ȘI: MINISTRUL TRANSPORTURILOR A ANUNȚAT CÂND ÎNCEP LUCRĂRILE PE ULTIMUL LOT DIN A7 PLOIEȘTI - BUZĂU
- Facebook.com/actualitateaprahoveana.ro
- instagram.com
- twitter.com
- Google Business
- Youtube Actualitatea
- Spotify PODCAST
- TikTok Actualitatea Prahoveană
