Comisia Europeană a prezentat oficial componenţa Executivului european propus de Jean Claude Juncker, în care Corina Creţu este comisar european pentru Politică Regională. Eurodeputata Corina Creţu (PSD) este comisarul ales de Jean-Claude Juncker pentru portofoliul Politicilor Regionale.
Luxemburghezul Jean-Claude Juncker a anunţat, miercuri, la Bruxelles, atribuirea portofoliilor în Comisia pe care a fost ales să o formeze, după ce Popularii Europeni au câştigat alegerile europarlamentare din luna mai.
Odată cu schimbarea gărzii în Uniunea Europeană, gandul.info propune o serie de întrebări şi răspunsuri pe acest subiect.
Ce poate face Corina Creţu pentru România?
Corina Creţu poate păstra legătura cu Reprezentanţa, Preşedinţia şi Guvernul într-un discret flux informaţional, ne spun experţii. Corina Creţu poate da „alerte" şi poate influenţa negocierea din colegiul comisarilor pe un dosar important nouă (deci nu neapărat care să aibă legătură cu portofoliul său). De asemenea, Corina Creţu poate avertiza opinia publică naţională ori europeană asupra importanţei unui dosar în lucru. Ea poate, totodată, să ajute la comunicarea europeană în Romania şi, cum a făcut Dacian Cioloş cu reforma PAC, să ajute la îmbunătăţirea imaginii României prin performanţele sale. Corna Creţu va putea să credibilizeze România - şi e nevoie de aşa ceva - la capitolul absorbţie de fonduri structurale şi de coeziune. Ea poate ajuta la acest capitol atât comunicaţional, cât şi, parţial, instituţional (parţial, pentru că banii se dau pe proiecte, nu sunt la dispoziţia comisarului) la o creştere a absorbţiei fondurilor UE. După o lungă perioadă sub pragul de 10%, rata de absorbţie a României era, la 5 septembrie, de 37,25%, conform Guvernului României.
Ce NU poate face Corina Creţu pentru România?
Pentru început, Corina Creţu nu ne poate aloca mai multe fonduri, deoarece nu este o prerogativă a comisarului. Totodată, ea nu se mai poate implica - cel puţin nu deschis - în politica naţională, acelaşi lucru fiind valabil pentru orice implicare în gestionarea fondurilor europene în România. Altfel spus, sugerează experţii contactaţi de gândul, faptul că direcţia generală responsabilă de fondurile europene va fi condusă de un comisar român nu va însemna automat că România îşi va rezolva, la şapte ani de la aderare, problema pe care o are cu absorbţia fondurilor europene.