Améliorer activement la puissance masculine et n est pas seulement appelé cialis 10mg prix. La qualité européenne actuelle est peu coûteuse.

Categorie: Știri naționale

Ministrul Justiției, Tudorel Toader, a prezentat public, joi seară, o sinteză a raportului întocmit, privind activitatea managerială la Direcția Națională Anticorupție, încheind cu anunțul privind declanșarea procedurii pentru revocarea din funcție a procurorului șef al DNA, Laura Codruța Kovesi.

 

Prezentarea lui Tudorel Toader a fost structurată în 20 de puncte. "Concluziile sunt fundamentate pe un număr de 20 de puncte care prezintă 20 de categorii de acte şi fapte menţionate. În raport sunt reţinute faptele pentru perioada februarie 2017-februarie 2018", a declarat Tudorel Toader.

Înainte de prezentarea concluziilor, acesta s-a referit la:

1. O situaţie fără precedent în cadrul raporturilor dintre autorităţile publice. Într-un singur an au fost înregistrate trei conflicte în cadrul cărora DNA a fost chemată în faţa instanţei de contencios constituţional. Trei conflicte în care CCR a sancţionat comportamentul lipsit de loialitate din partea procurorului şef al DNA.

  • 2. CCR a reţinut că Ministerul Public s-a considerat competent să verifice oportunitatea OUG. Acest lucru echivalează cu o încălcare gravă a principiului separaţiilor puterilor în stat. Ministerul Public, prin DNA, şi-a arogat competenţa de a efectua o anchetă penală într-un domeniu ce excedează cadrului legal. Declanşarea unei ample anchete penale care s-a concretizat prin descinderi la MJ a determinat o stare de tensiune, de presiune psihică. Sub imperiul unei temeri declanşate de activitatea penală, Guvernul este blocat în activitatea de legiuitor. Prin conduita sa, DNA şi-a arogat o competenţă pe care nu o are.

  • 3. CCR a reţinut că dna Kovesi a refuzat să se prezinte în faţa comisiei de anchetă. Şi de această dată CCR a constatat că prin refuzul de prezentare s-a produs un blocaj în activitatea comisiei de anchetă. Curtea a statuat că prin refuzul procurorului şef este împiedicată activitatea Parlamentului.

  • 4. Prin decizia nr 757/2017, legată de anchetarea privind elaborarea a două hotărâri de Guvern, CCR a statuat că unitatea de Parchet nu are competenţa de a începe ancheta penală cu privire la oportunitate. Nu există nicio modalitate de control asupra oportunităţii actului administrativ.

  • 5. Din comunicatul DNA privind verificarea celor două HG (legate de cazul lacului Belina - n.red.) s-a prevăzut că au fost încălcate prevederile Constituţiei şi Legii 213/1998. Scria în comunicat că au fost încălcate o serie de dispoziţii ce reglementează normele de tehnica legislativă. DNA s-a erijat în evaluator fără nicio distincţie inclusiv asupra aspectelor de oportunitate în adoptarea HG. În partea specială a Codului Penal sunt prevăzute faptele penale, infracţiunile, nu în legea privind tehnica legislativă sau proprietatea publică. Nu constituie infracţiune, nu o verifică procurorul, o sancţionează CCR, instanţă de contencios administrativ dacă e de rang infralegal.

  • 6. Ulterior acestui fapt, afirmând că cele cuprinse în comunicat au exprimat simple opinii ale instituţiei, ştiţi bine ca DNA a retras comunicatul, apreciem că e inadmisibila o astfel de abordare prin care sunt afectate valori şi drepturi fundamentale ale unei persoane fizice.

  • 7. Trei conflicte juridice de natură constituţională, în mai puţin de un an calendaristic.
  • CCR a constatat că prin conduita sa şefa DNA nu numai că înlătura a priori orice colaborare loială cu autorităţile, ci refuza să participe la clarificare a unor aspecte legate de un interes de ordin public.

  • 8. Comportamentul excesiv de autoritar, discreţionar, contrar obligaţiilor de rezervă şi deontologice impuse magistraţilor. În realizarea angajamentului asumat prin precedentul raport, am solicitat în iulie 2017 un control al Inspecţiei Judiciare la DNA. În cuprinsul raportului, se consemnează o serie de dificultăţi, întâmpinate de inspectori, reţinându-se inclusiv indicii cu privire la săvârşirea abaterii disciplinare constând în obstrucționarea activităţii inspectorilor de către şefa DNA.

  • 9. Implicarea în anchetele altor procurori realizate cu încălcarea competentelor constituţionale. Declaraţii publice de notorietate releva comportamentul excesiv de autoritar, cum ar fi că personal a supravegheat ancheta procurorilor în legătură cu OUG 13.

  • 10. Prioritizarea soluţionării dosarelor cu impact mediatic. Dosarele nu se rezolva după rezonanța publică pe care o au, nu după calitatea persoanei anchetate, ci în ordinea cronologică a înscrierii sesizării.
  • Raportul relevă comportamentul excesiv de autoritar, discreţionar al procurorului şef al DNA.

    11. Cu prilejul unor evenimente publice - Contestarea actelor şi autorităţii CCR - şefa DNA a învinovăţit practic CCR punând pe seama deciziilor Curţii pretinsa imposibilitate a DNA de urmărire a unor fapte apreciate ca fiind de natura penală.

    12. La începutul lui 2017, şefa DNA a declara că se teme de desfiinţarea DNA. În alt interviu, la Euronews, s-a lansat într-o critică dură a proiectelor de legi din dezbaterea parlamentară, acuzând politicienii şi oamenii de afaceri că lovesc împotriva efortuui de curăţare a uneia dintre cele mai corupte tari din UE. Potrivit Constituţiei, tuturor legilor în vigoare, procurorul îşi exercita competentele legale, interpretează, aplica legea, dar operă de legiferare este a legiuitorului.

  • 13. Au fost exprimate critici vehemente cu privire la unele propuneri de modificare legislativă, dovedite ulterior ca fiind constituţionale. Afirmaţiile astfel făcute sunt fără precedent şi nereale, au afectat iremediabil imaginea României, sunt de natură să creeze o imagine falsă asupra realităţii, asupra României şi a statului de drept.

  • 14. Eram la dezbaterea din Parlamentul European, am avut 9 întrevederi cu oficiali, şi mulţi interlocutori, oameni de seamă, evocau aspecte asupra cărora fuseseră informaţi greşit, să nu spun dezinformaţi. A ajuns acest mesaj, prin dezinformare. Am explicat de 9 ori că România nu are nicio legătură cu situaţia juridică în care se afla Polonia, pentru că în România nimeni nu a pus problema nerespectării deciziilor CCR, nimeni nu a schimbat procurorii-șefi sau preşedinţii de instante, ministrul Justiţiei nu are astfel de competente. Ne aflăm într-o cu totul alta paradigma, prezentată deformat.

  • 15. Încercarea de a obţine condamnări cu orice preț, în condiţiile în care s-a afirmat că trebuie să venim cu dosare importante, să ajungem la miniştri. Această încercare, „decapare”, este absolut contrară oricărui stat de drept. Cauzele trebuie rezolvate aşa cum au fost organele sesizate, nu după funcţii.

  • 16. Creşterea numărului de achitări, sporirea cheltuielilor şi raportări eronate. Se raportează numărul de inculpaţi trimişi în judecată în 2016 şi se raportează numărul de achitări din 2016, concluzionându-se că a scăzut rata achitărilor. Şi dacă pui raportul de achitări pe anul în curs, ai un calcul la altă bază decât cea factuală.

  • 17. Neimplicarea procurorului-șef DNA în identificarea şi eliminarea comportamentelor abuzive presupuse a fi comise de procurori. Spaţiul public e plin de presupuse abuzuri ale procurorului Negulescu, el a fost apreciat, în loc să fie luate măsuri de verificare

  • 18. Falsificarea transcrierii unor convorbiri telefonice, înregistrarea are un conţinut, transcriptul are alt conţinut. Am aici notate multe hotărâri judecătoreşti prin care instanţa a statuat neconcordanta intre înregistrare şi transcriere, motiv pentru care cauza a fost trimisă înapoi.

  • 19. Tergiversarea soluţionării unor cauze. Curtea Europeană prevede soluţionarea cauzei într-un termen rezonabil. Termenul rezonabil e mai mic decât termenul de prescripţie. Am avut recent un caz pe care nu ai cum să-l uiţi, Microsoft, lăsat atâţia ani în nelucrare, încât a trecut şi termenul rezonabil, și termenul de prescripţie, ceea ce este absolut inadmisibil.

  • 20. Lipsa de reacţie în verificarea activităţii profesionale şi conduitei unor procurori, şi mă refer la DNA Ploieşti. Eu nu spun că e adevărat, dar în toată opinia publică, când s-a ajuns ca procurori cu funcţie se reclamă între ei, exista obligaţia minimală să vezi dacă e adevărat sau nu, şi nu să lauzi respectivă unitate.
  • În concluzie, Tudorel Toader a spus că "DNA trebuie să continue să funcţioneze legal" și că "nu se identifică cu procurorul şef, ale cărei acţiuni au demonstrat că pot pune în pericol chiar instituţia, prin exces de autoritate, comportament discreţionar, sfidarea autorităţii Parlamentului, contestarea deciziilor CCR", iar "pentru aceste acte şi fapte de netolerat într-un stat de drept, în temeiul prevederilor legale, declanşez procedura de revocare din funcţie a procurorului-șef DNA. Prezentul raport însoţit de propunerea de revocare va fi transmis secţiei de procurori a CSM şi preşedintelui României, pentru a analiza şi pentru a decide în raport cu competenţele constituţionale".

    Back To Top