Categorie: Știri naționale
Scriitorul Mircea Cărtărescu, unul dintre foştii cei mai importanţi susţinători ai preşedintelui Băsescu, analizează astăzi discursul ţinut cu două zile în urmă de şeful statului, concluzionând că a fost "un discurs tardiv" şi spunând că Băsescu "are în sinea lui toate reflexele românului mediu". Cărtărescu semnează această analiză în rubrica sa săptămânală din cotidianul "Evenimentul zilei".

Citiţi, mai jos, fragmente din acest discurs:

" Discursul său de alaltăieri s-a îndreptat exclusiv către populaţie. A fost o informare despre unde suntem şi ce ne aşteaptă. Nu a fost un discurs rău, ci doar unul nepotrivit cu vântul de schimbare care i-a smuls deja căpitanului pânzele de la corabie. Şi mai ales, cum spuneam, unul tardiv".

"Acest discurs ar fi fost adecvat la începutul crizei, când s-au tăiat unei populaţii sărace 25 de procente din salarii şi s-a mărit TVA-ul la 24 la sută". 


"Preşedintele a cerut societăţii civile şi intelectualilor să iasă din letargie şi să-l sprijine ca-n vremurile bune. Când într-adevăr l-au sprijinit ca pe niciun alt preşedinte dinaintea sa. Din păcate, nenumăratele sale gafe au arătat că Traian Băsescu are-n sinea lui toate reflexele românului mediu: autoritarism, sexism, rasism, dispreţ pentru intelectuali, e drept, nu în proporţii catastrofale (e o exagerare uriaşă să vezi în el un fascist sau un tiran), ci, ca să zic aşa, la nivel de stil de viaţă şi de gândire cotidiană".

"M-am cutremurat, ascultând discursul de alaltăieri, la curajul lui Băsescu de a ne arăta, cum arăţi un câmp plin cu oseminte, ce ne aşteaptă în viitor".

"Am aflat că şansa noastră e strângerea relaţiilor cu ţările din jur şi, fireşte, cu prietenii noştri tradiţionali, China şi Africa. Scăparea, cum s-ar spune, e unde-o căuta şi nea Ceaşcă pe vremuri. Am mai aflat că nimeni nu poate să fugă de criză, dar că împreună, strâns uniţi etc. etc".

"E greu să te-mpotriveşti vântului schimbării. El te mătură şi cu un discurs bun, şi cu unul rău, şi pe drept, şi pe nedrept. Dar vântul rămâne vânt, poate doar dărâma, nu şi edifica. Vom abandona anul acesta, poate, corabia beată a actualei puteri. Dar, în loc de salvarea aşteptată, mă tem că ne vom trezi pe pluta Meduzei, unde ne vom devora unii pe alţii pentru supravieţuire".

Back To Top