• Cea de-a XX-a ediție a celui mai mare concurs de vinuri din Europa Centrală: Vinarium Internațional Wine Contest 2023, a ridicat pragurile de acordare a medaliilor.
• Cele mai bune vinuri din lume au fost aduse la Ploiești, iar printre ele, vinurile din podgoriile prahovene au făzut senzație.
• Zona viticolă a Prahovei deține un potențial excepțional de dezvoltare, care așteaptă să fie exploatat.
Cel mai mare concurs de vinuri din Europa Centrală, Vinarium Internațional Wine Contest 2023, s-a desfăşurat în Ploiești, în Regiunea vitivinicolă Dealu Mare, la Hotel Prahova Plaza.
Au fost înscrise în concurs 1311 probe trimise de 250 de producători, importatori, negocianţi, reprezentanţi ai producătorilor din 23 de ţări: Africa de Sud, Argentina, Australia, Azerbaidjan, Belgia, Bulgaria, Chile, Cipru, Croația, Franța, Germania, Georgia, India, Italia, Noua Zeelandă, Portugalia, Republica Moldova, România, Serbia, Spania, Turcia, Ucraina, Ungaria.
40,58% din totalul probelor înscrise au fost din afara României, țara organizatoare.
Cele șapte comisii a câte cinci judecători și conduse de câte un președinte au avut de jurizat 1230 vinuri liniștite, 70 vinuri efervescente și 11 spirtoase pe bază de vin.
„Vinurile liniștite sunt normale, obișnuite, fără aport de gaz. Cele special, efervescente, cum sunt spumantele, sunt întotdeauna menționate separat. Ele sunt într-un spectru gustativ destul de larg, de la vinuri seci la cele cu zahăr rezidual foarte mare; vorbim de zahăr din strugure, niciodată zahăr adăugat. Sunt categorii ale Organizației Internaționale a Viei și Vinului după care ele sunt clasificate și jurizate în interiorul categoriei. De aceea, uneori, poate cuiva i se pare nedrept că un vin roșu pe care îl consideră atât de bun el, poate și piața și publicul, nu a luat o medalie de aur, dar în categoria lui poate s-a confruntat cu foarte multe vinuri roșii foarte bune și nu a reușit să fie la fel de covingător ca vinurile care au ajuns să ia premiu”, ne-a explicat Cătălin Păduraru, organizatorul competiției și președintele Asociației VINARIUM.
Cei 41 de membri ai comisiilor de jurizare (21 de străini şi 20 de români) au venit din 16 ţări: Bulgaria, Canada, Cipru, Elveţia, Estonia, Georgia, Germania, Italia, Japonia, Marea Britanie, Republica Moldova, Polonia, Portugalia, România, Spania, Țările de Jos. Observatorii oficiali, prezenţi la Ploiești, au fost: Mr. Real Wolfe, Canada, Observator VINOFED, Mr. Roberto GaudiO, Italia, Observator OIV și Mrs. Anne Wies van Oosten, Olanda, Observator FIJEV.
CITEȘTE ȘI: VINARIUM, CEL MAI MARE CONCURS DE VINURI DIN EUROPA CENTRALĂ, A AVUT LOC LA PLOIEȘTI FOTO&VIDEO
Anul acesta, noutatea constă în ridicarea pragurilor de acordare a medaliilor. Astfel, au fost acordate 419 medalii în noul sistem de notare OIV: 11 Mari Medalii de Aur (punctaj 93-100), 286 Medalii de Aur (punctaj 89-92,9) și 122 Medalii de Argint (85-88,9). Cele 11 Mari Medalii de Aur au fost obținute de crame din Azerbaidjan, Italia, Moldova, România și Ucraina.
„Pentru a evita inflația de premii, regulamentul de anul acesta setează în loc de 86 de puncte cât era anul trecut minimul pentru o medalie de aur, 89 de puncte. O mare medalie se obține de la 93 de puncte. Este destul de dificilă adaptarea la acest sistem, pentru că vinuri care anul trecut obțineau 87 sau 88 de puncte, și erau vinuri de aur, acum iau argint. Mai mult, este și regula de 30% care limitează numărul de medalii – doar 30% din vinurile cu punctaj de medalii iau medalii, ceea ce poate crea situația în care vinuri cu 87 de puncte care altădată iau medalii, acum nu mai primesc medalii. Sigur, noi încercăm să ajungem doar către esență, către vârf. Nu este simplu. Întotdeauna vor fi și nemulțumiți sau concurenți care s-au raportat la premiile primite în cadrul unor competiții comerciale. Pe de altă parte, a-ți plasa mental vinul tău ca fiind cel mai bun ne arată cât de inflexibili suntem la schimbare. O comisie nu are niciun avantaj să dea vinului un punctaj mic, dimpotrivă, fiind comisii din diverse părți al globului, jurații sunt ca un senzor plurivalent în piață. Este dificil să înțelegi că vinul tău, odată poate foarte popular, ajunge într-o nișă, așa cum s-a întâmplat cu vinul de Tocai. Acum 30-40 de ani, era dorit pe absolut toate mesele și în fiecare zi, dar a ajuns într-o zonă de nișă. Nu înseamnă că e mai puțin bun. Ori judecătorii punctează ceea ce este în momentul de față în actualitate. Într-o astfel de competiție profesionistă se jurizează ce se simte în lumea cultă a vinului, nu după popularitatea vinului pe rețelele de socializare. Acesta este motivul pentru care astfel de concursuri de nivel foarte înalt sunt importante”, ne-a mai spus Cătălin Păduraru.
Vezi aici rezultatele celei de-a XX-a ediții a Concursului Internațional de Vinuri Vinarium 2023
Premii Speciale ale Concursului Internațional de Vinuri Vinarium 2023 au fost acordate de către Organizațiile Internaționale VINOFED, FIJEV și partenerii evenimentului.
Fondatorul VINARIUM despre potențialul extraordinar al zonei viniviticole prahovene
Cât despre vinurile din Prahova, acestea au fost foarte apreciate la concurs, obținând medalii consistente. „Vinurile din Prahova intră în registrul vinurilor universale, de asta au fost apreciate. Suntem capabili să generăm super calitate, însă, chiar și în cazul fericit când o obținem și o punem în piață, nu reușim să o promovăm. Eu încă sunt în așteptarea unei campanii de comunicare din partea celor care au câștigat, nu doar să se rezume la a posta două-trei poze pe rețelele de socializare”, a mai declarat, pentru Actualitatea Prahoveană, Cătălin Păduraru.
Problema de promovare a celor mai apreciate și premiate vinuri prahovene merge mână în mână cu nefolosirea potențialului economic și turistic pe care îl au resursele vini viticole autohtone.
Zona viticolă a Prahovei deține un potențial excepțional de dezvoltare atât pentru comunitate cât și pentru țară, susține președintele VINARIUM. Iar modele de utilizare a acestei resurse avem peste tot în lume.
„Prahova are un nivel ridicat, mai ales la vinuri roșii, iar în ultima vreme au început să apară și vinuri albe. Cu siguranță, cramele ar trebui să fie mai atente la celelalte zone ale țării care au început să scoată vinuri roșii din ce în ce mai bune și într-un climat cumva în schimbare. Am văzut extraordinar de multe vinuri bune din Vrancea, din partea superioară a Moldovei, din partea de vest a țării, adică nu mai este doar apanajul Prahovei, de aceea ar trebui făcute mult mai multe eforturi inclusiv în comunicare. Și noi am avut un început de colaborare și îl vom continua, cu Camera de Comerț și Industrie și intenționăm să să convingem și administrația prahoveană să ni se alăture. Doar colaborarea dintre aceste instituții și entități specializate poate să ducă la rezultate în termeni de notorietate și bunăstare pentru populație. Vizăm și noi o colaborare între Institutul Vinarium, entitatea în care ne desfășurăm noi activitatea, și asociația nou înființată „Vin din Prahova” de pe lângă Camera de Comerț și Industrie și sperăm să putem face lucruri importante. Așa cum responsabilii din administrație cunosc foarte bine legislația, specialiștii din domeniu cunosc foarte bine zona de know-how real despre vin si despre ceea ce ar putea să însemne vinul, adică mai mult decât o băutură recreațională. Este vorba despre o resursă care, nu numai în Prahova, nu este folosită suficient. Să luăm, chiar și prin comparație, ce se întâmplă cu vinul și cum această resursă face din zonele în care este cultivată, un adevărat brand. Când te referi la zone ca Provence, Bordeaux, sau chiar țări - Chile, Franța, Italia, Spania - te gândești la vin. În România nu se prea întâmplă și, din păcate, nici măcar la județele care sunt conectate cel mai bine cu acest domeniu, cum ar fi și Prahova. Este cazul ca oamenii să renunțe la mentalitățile învechite și să înțeleagă ce rezultate au cei din marile zone viticole din lume ale lumii, cum trăiesc, cum și-au schimbat viața - până și legătura de levănțică costă mai mult pentru că este din Provence -, cum se extinde puterea brandului vini viticol asupra celorlalte produse și ce înseamnă oenoturismul. Mă refer aici la un turism de 365 de zile pe an, nu de două luni”, ne-a mai explicat Cătălin Păduraru.
CITEȘTE ȘI: MINISTRUL PETRE DAEA A VENIT LA DESCHIDEREA FESTIVALULUI ȚINUTULUI VINULUI „VIN DIN PRAHOVA” FOTO&VIDEO
- Facebook.com/actualitateaprahoveana.ro
- instagram.com
- twitter.com
- Google Business
- Youtube Actualitatea
- TikTok Actualitatea Prahoveană
