• Reforma pensiilor propusă de actuala Coaliție aduce în discuții unul din indicatorii socio-demografici la care România e lanterna roșie a Europei: speranța de viață sănătoasă la 65 de ani.
• Practic, din momentul pensionării, românii mai pot spera la 4 ani de viață sănătoasă (atât bărbații cât și femeile).
• Suedezii au aceeași speranță de viață sănătoasă la 65 de ani de aproape 15 ani.
Speranţa de viaţă sănătoasă arată calitatea vieții dintr-o țară și investiția făcută de Stat în capitalul uman. Indicatorul arată câți ani îi rămân unei persoane după pensionare, în care să se poată bucura de viață fără a avea limitări datorate unei boli sau dizabilităţi.
Speranţa de viaţă sănătoasă la 65 de ani a scăzut în România de la aproape 6 ani la bărbați, la doar 4 ani.
În ultimele decenii, speranţa de viaţă sănătoasă la 65 de ani a crescut la nivel european (cu puține excepții). În România a scăzut de la aproape 6 ani la bărbați, la doar 4 ani. La femei scăderea a fost mai lină: de la 5,2 ani la 4 ani, potrivit unei cercetări statistice Eurostat.
Asta se datorează unei calități scăzute a vieții, indicatorul măsurat de INS oferind însă informații despre eficiența sistemului de sănătate publică, dar și despre accesul la servicii medicale al populației.
Eurostat calculează anual la nivelul UE și al statelor membre indicatorii privind speranța de viață și speranța de viață sănătoasă pe baza unei metode proprii, folosind datele anuale transmise de fiecare stat membru din domeniile demografiei (decese) și populației, utilizând pentru acestea datele statistice referitoare la persoanele cu reședința obișnuită în fiecare stat membru.
Speranţa de viaţă sănătoasă la naştere, în România, în anul 2021, a fost de 57,3 ani la bărbaţi şi de 58,2 ani la femei, iar speranţa de viaţă la naştere, la nivelul anului 2022, a fost de 71,5 ani pentru bărbaţi şi de 79,3 ani pentru femei.
În comparaţie cu bărbaţii, femeile din România trăiesc mai mult, dar într-o stare de sănătate mai precară. Astfel, speranţa de viaţă la naştere a românilor în anul 2022, a fost mai mică cu 7,8 ani decât a româncelor, iar speranţa de viaţă sănătoasă la naştere, a bărbaţilor în anul 2021 a fost mai mică cu 0,9 ani faţă de cea a femeilor.
CITEȘTE ȘI: EUROSTAT 2023: ROMÂNII, ULTIMII ÎN UE LA COMPETENȚE DIGITALE DE BAZĂ
În comparaţie cu bărbaţii, femeile trăiesc mai mult, dar într-o stare de sănătate mai precară (având un număr mai mare de ani activitatea limitată în mod moderat sau sever).
Speranţa de viaţă sănătoasă la 65 de ani
Speranţa de viaţă sănătoasă la vârsta de 65 de ani a fost, în România, în anul 2021, de 4,0 ani atât pentru bărbaţi cât și pentru femei, cu mult sub valorile medii ale acestui indicator la nivelul UE-27 respectiv de 9,9 ani pentru femei şi 9,5 ani pentru bărbați.
Spre comparație, în anul 2021, Suedia şi Irlanda au înregistrat, în cazul speranţei de viaţă sănătoasă la vârsta de 65 ani, cele mai mari valori atât la bărbaţi (14,5 ani, respectiv 12,3 ani), cât și la femei (14,8 ani, respectiv 13,0 ani).
Cele mai răspândite boli pentru care populația se adresează medicului de familie
Un alt indicator important în monitorizarea stării de sănătate a unei populaţii este incidenţa anumitor boli (numărul de cazuri noi înregistrate într-un an).
Printre cele mai răspândite boli pentru care populația se adresează medicului de familie sunt: bolile aparatului respirator, ale aparatului digestiv, bolile aparatului circulator și bolile infecţioase şi parazitare.
De remarcat este creșterea semnificativă a cazurilor noi de malformații congenitale, deformații și anomalii cromozomiale, de la 41,6 cazuri noi la 100 mii de locuitori în 2012, la 69,7 cazuri noi în 2022, cu o creștere cu 16,4% față de anul anterior, precum și a unor afecțiuni a căror origine se situează în perioada perinatală, de la 14,8 cazuri noi la 100 mii de locuitori în 2012, la 19,9 cazuri noi în 2022.
Numărul cazurilor noi de tumori înregistrat anual, în ultimii ani, a cunoscut o evoluție semnificativă, de la 374,0 cazuri noi la 100 mii de locuitori în 2012, la 632,5 cazuri în 2022, reprezentând o creștere cu 69,1%. În anul 2022, incidența cazurilor de tumori a înregistrat maximul din perioada analizată, reprezentând o creștere cu 28,2% față de anul 2021, dar și cu 15,3% față de anul 2019.
La nivel naţional, accesul la serviciile de îngrijire a sănătăţii depinde, în principal, de existenţa şi distribuţia infrastructurii sistemului de sănătate, dar şi de resursele umane şi financiare disponibile. Numărul redus de unităţi medicale în mediul rural, în special spitale, distanţele prea mari până la o clinică specializată, costurile sau listele de aşteptare sunt cei mai relevanţi factori care determină disparităţile privind accesul populaţiei la serviciile medicale.
Mai multe pe hotnews.ro
CITEȘTE ȘI: TERMENUL LIMITĂ PENTRU MONTAREA REPARTITOARELOR DE CĂLDURĂ A FOST AMÂNAT PÂNĂ LA 31 DECEMBRIE 2024
- Facebook.com/actualitateaprahoveana.ro
- instagram.com
- twitter.com
- Google Business
- Youtube Actualitatea
- Spotify PODCAST
- TikTok Actualitatea Prahoveană
