• Mulți adolescenți și tineri se declară anxioși în legătură cu viitorul, iar preocupările lor merg dincolo de examene și rezultate școlare.
• Potrivit raportului ReachOut, incertitudinea este legată de accesul la locuințe, locuri de muncă și stabilitate economică.
Presiunea socială, evoluția tehnologică rapidă și expunerea constantă la social media amplifică sentimentul de teamă și nesiguranță a adolescenților față de viitor. Date recente din România confirmă aceeași stare de neliniște.
Unul dintre cele mai clare rapoarte dedicate anxietății legate de viitor la adolescenți și tineri („Navigating the unknown: How stress about the future is impacting young people’s mental health”), publicat de organizația australiană ReachOut, arată că 75% dintre respondenți se declară îngrijorați sau stresați atunci când se gândesc la viitor, iar 83% spun că acest stres are un impact moderat sau major asupra sănătății lor mintale. Doar 1 din 6 tineri afirmă că se simte frecvent optimist în legătură cu viitorul. Sondajul a fost realizat pe 667 de tineri cu vârste între 16 și 25 de ani.
Stresul legat de viitor se traduce în probleme de somn, dificultăți de concentrare, lipsă de motivație și iritabilitate, simptome raportate mai frecvent de adolescenții mai tineri din eșantion, arată studiul citat de Hotnews.
Aceeași stare de incertitudine apare și în datele recente din România. Un sondaj realizat în octombrie 2025 pe un eșantion de 1.102 tineri din generația Z, arată că 6 din 10 respondenți (aproximativ 60%) simt anxietate și nesiguranță atunci când se gândesc la viitorul lor. Principalele surse de stres sunt situația financiară personală, perspectivele economice, presiunea socială și îngrijorările legate de sănătate. Doar 17,2% dintre respondenți spun că privesc viitorul cu optimism.
Ce pot face părinții pentru adolescenți
În acest context, rolul părinților nu este acela de a elimina anxietatea, ci de a-i ajuta pe adolescenți să o gestioneze sănătos.
Unul dintre cele mai importante lucruri pe care le pot face părinții este să fie prezenți și să asculte activ. Adolescenții nu vor întotdeauna soluții imediate, ci să fie înțeleși și luați în serios.
Este esențial ca părinții să ajute adolescenții să înțeleagă că anxietatea legată de viitor este o reacție umană normală în fața incertitudinii. Validarea acestor sentimente – fără a le minimaliza sau exagera – poate reduce stigmatul autoimpus și presiunea pe care tinerii o simt.
Părinții pot împărtăși propriile experiențe de frică și nesiguranță din trecut, explicând modul în care au depășit aceste momente sau ce au învățat din ele. Această discuție deschisă îi ajută pe adolescenți să privească obstacolele ca pe oportunități de creștere, nu ca pe amenințări insurmontabile.
În loc să se concentreze pe viitorul îndepărtat – care poate părea intimidant și neclar – părinții pot ghida adolescenții să se concentreze pe acțiuni pe termen scurt, realizabile. Setarea de obiective mici ajută la construirea unui sentiment de competență și control, diminuând anxietatea legată de necunoscut.
Adolescenții observă modul în care părinții gestionează propriile emoții. Când părinții demonstrează calm și strategii eficiente de reglare emoțională sau discuții constructive despre stres – acest comportament oferă un exemplu concret de gestionare a anxietății.
Adoptarea unor rutine sănătoase, cum ar fi somnul adecvat, mișcarea regulată și pauzele de la ecrane, poate, de asemenea, să reducă nivelul general de stres și să ofere adolescenților instrumente practice pentru a face față provocărilor emoționale.
Sprijinul parental eficient include limite sigure, dar și a le permite adolescenților să exploreze, să greșească și să învețe din propriile succese și eșecuri.
CITEȘTE ȘI: Dialog despre rolul Uniunii Europene, la Ploiești. Cine sunt invitatele evenimentului
- Facebook.com/actualitateaprahoveana.ro
- instagram.com
- twitter.com
- Google Business
- Youtube Actualitatea
- Spotify PODCAST
- TikTok Actualitatea Prahoveană
