Categorie: Administraţie

Premierul Viorica Dăncilă și ministrul de Finanțe, Eugen Teodorovici, aflați duminică, la Ploiești, pentru a lua pate la CEx-ul organizației județene, au vorbit, printre altele, și despre nemulțumirile exprimate de primari din toată țara cu privire la modul în care au fost repartizați banii de la buget către localitățile din țară.

 

Premierul Viorica Dăniclă a făcut referire la rectificarea bugetară de pe 31 iulie și a încercat să le mai aline supărarea primarilor amintindu-le de fondurile alocate prin cele două programe PNDL.

"Pe 31 iulie vom avea o rectificare bugetară. Eu le-aș transmite primarilor că acest Guvern a demonstrat că este un partener credibil pentru primarii din România. Dacă ne gândim la cele două programe, PNDL I și PNDL II, care au fost solicitate de aproape fiecare comunitate din România, indiferent de culoarea politică, arătăm că ne-a interesat dezvoltarea comunităților locale. Cred că nu este localitate în România să nu fi beneficiat de acest program. Mai mult, dacă anul trecut, prin PNDL I și PNDL II, am avut o alocare de 4,5 miliarde de lei, anul acesta, în jumătate de an, avem 4,4 miliarde de lei, deci iată că suma alocată pentru investiții în comunitățile locale s-a dublat. FDI-ul pe care vrem să-l implementăm în următoarea perioadă, arată că primarii au avut susținere mai mult decât în orice guvernare. Ne interesează să dezvoltăm și mediul rural, și mediul urban, să eliminăm diferențele între urban și rural. Știu să mai sunt probleme, sunt probleme punctuale, de multe ori, dar încercăm să rezolvăm din problemele pe care le au primarii", a declarat premierul, la Ploiești.

La rândul său, ministrul de finanțe, Eugen Teodorovici, a spus că va lăsa structurile asociative să decidă cum vor fi împărțiți banii către unitățile administrativ-teritoriale. "Vom avea un dialog cu toate structurile asociative. Nu separat, că nu este corect. Legat de impozitul pe venit, s-a spus foarte clar că pe primul trimestru se va aloca la nivel local în întregime - cu toate că legea bugetului pe anul acesta nu prevede acest lucru - cum este corect față de UAT-uri, numai că trebuie ca structurile asociative să decidă pe baza cărei formule se va distribui către comunitățile locale. Dacă se face pe bază de formulă - cei care au primesc mai mult, cei care nu au vor fi păgubiți. A doua variantă, să se facă pe principiul echilibrării, din lege, și anume ca Ministerul de Finanțe să vină să echilibreze bugetele locale, pentru acele comunități locale care au nevoie, până la final de an, să funcționeze. Dar decizia aparține celor  patru structuri asociative. În zilele următoare vom avea discuții pentru a găsi soluția optimă", a declarat Teodorovici.

Într-o informare transmisă chiar săptămâna trecută, de exemplu, Asociația Orașelor din România reclama că situaţia bugetelor este dezastruoasă pentru mai mult de jumătate dintre oraşe, dificilă pentru un sfert dintre acestea şi mulţumitoare pentru celălalt sfert, arătând că, potrivit legii bugetului de stat pe anul 2019, 56 de oraşe au alocate sume sub 800 lei/locuitor, 59 de oraşe - între 800 şi 1.000 lei/locuitor, 31 de oraşe - între 1.000 şi 1.200 lei/locuitor, 27 de oraşe - între 1.200 şi 1.400 lei/locuitor, 43 de oraşe - peste 1.400 lei/locuitor.

Pentru rezolvarea urgentă a problemelor cu care administraţiile publice locale se confruntă, AOR a solicitat găsirea de soluții pentru:

> Suplimentarea sumelor din Axa 13 a POR pentru orașe, singura șansă reală pentru dezvoltarea infrastructurii din localități; aceasta a fost extrem de bine primită de administrațiile locale de la nivelul orașelor, dovadă stând și numărul mare de proiecte depuse spre finanțare.

> Constituirea în cadrul bugetului de stat a unui fond special din care să fie susţinute sumele necesare cofinanţării cheltuielilor eligibile şi a celor neeligibile pentru proiectele cu finanţare din fonduri europene şi stabilirea unui mecanism de atribuire a acestor sume către unităţile administrativ-teritoriale care să asigure avansuri la semnarea contractului de finanţare, urmând ca restituirea integrală a diferenţei rămase să se facă după finalizarea implementării proiectelor.

> Realizarea reformei administrativ-teritoriale care poate consolida capacitatea administrativă, prin renunțarea la sistemul de organizare cu unități administrativ-teritoriale fragmentate, în favoarea dezvoltării unor unități administrativ-teritoriale capabile să eficientizeze guvernarea centrală, regională şi cea locală.

Back To Top