Veronica Rădună, fostul arhitect-șef al Ploieștiului, care a câștigat definitiv procesul cu Primăria pentru revenirea în funcție, reacționează la declarațiile primarului Mihai Polițeanu. Într-un comunicat transmis luni, 26 octombrie, redacției Actualitatea Prahoveană, aceasta contestă afirmațiile edilului privind activitatea sa profesională, explică motivele pentru care instanța a anulat evaluarea care a dus la eliberarea din funcție și avertizează că va solicita sancțiuni dacă hotărârea judecătorească nu va fi executată până la 13 noiembrie.
Reacția vine după ce primarul Mihai Polițeanu a declarat, într-o emisiune difuzată pe 23 octombrie 2026, că revenirea Veronicăi Rădună în Primărie reprezintă o decizie neplăcută. Edilul a afirmat că instanța i-ar fi dat dreptate acesteia „pe formă”, a criticat activitatea fostului arhitect-șef și a invocat construcțiile realizate haotic în Ploiești, recepțiile neconforme și scandalul imobiliar White Tower. Deși a precizat că va respecta hotărârea judecătorească, Polițeanu și-a exprimat, în cadrul emisiunii, neîncrederea în Veronica Rădună și a afirmat că relația profesională dintre cei doi nu a fost și nu va fi una bună.
„Funcția publică nu se exercită în temeiul simpatiei conducătorului instituției”
În comunicatul transmis redacției Actualitatea Prahoveană, Veronica Rădună explică de ce a decis să răspundă public primarului, după mai bine de un an în care a evitat să comenteze procesul: „Timp de un an și patru luni nu am făcut nicio declarație publică despre acest proces, pentru că am considerat că locul unei asemenea dispute este sala de judecată, nu presa. Procesul s-a încheiat, iar hotărârea este definitivă și obligatorie pentru Primăria Municipiului Ploiești”.
Fostul arhitect-șef subliniază că a ocupat funcția prin concurs, în august 2022, și că revenirea sa nu reprezintă o ambiție personală: „Tocmai pentru că am dobândit-o prin concurs, revenirea în această funcție nu este o ambiție personală, ci exercitarea unui drept pe care instanța l-a recunoscut definitiv”. Referitor la declarațiile primarului despre relația profesională dintre cei doi, Rădună afirmă: „Funcția publică nu se exercită în temeiul simpatiei conducătorului instituției și nu încetează din cauza antipatiei lui. (...) Afirmația că instanța mi-a dat dreptate pe formă este neadevărată”.
Unul dintre principalele puncte contestate de Veronica Rădună privește interpretarea hotărârii judecătorești: „Afirmația că instanța mi-a dat dreptate pe formă este neadevărată, iar oricine citește cele 40 de pagini ale Sentinței civile nr. 1641 din 31 iulie 2026 a Tribunalului Prahova se poate convinge.”
Potrivit explicațiilor sale, Tribunalul Prahova a analizat cele patru obiective și 19 criterii în baza cărora primarul i-a acordat calificativul „nesatisfăcător”.
Rădună arată că instanța a reținut mai multe nereguli ale evaluării: obiectivele de performanță nu i-ar fi fost comunicate la începutul perioadei evaluate, calificativele nu erau susținute de date verificabile, iar raportul utiliza inclusiv situații petrecute în anii 2018-2023, deși perioada evaluată era 25 octombrie - 31 decembrie 2024. „Pentru aceste vicii de fond, instanța a anulat raportul de evaluare și dispoziția de eliberare din funcție.”
În schimb, recursul formulat de Primărie a fost anulat de Curtea de Apel Ploiești, prin hotărârea din 14 octombrie 2026, pentru că nu a putut fi încadrat în motivele de recurs prevăzute de lege. Municipiul a fost obligat la plata a 5.000 de lei cheltuieli de judecată în recurs, suplimentar celor 2.050 de lei stabilite în primă instanță.
Primăria are termen până la 13 noiembrie pentru executarea hotărârii
Așa cum Actualitatea Prahoveană a relatat anterior, Veronica Rădună a obținut anularea dispoziției prin care fusese eliberată din funcție, hotărârea devenind definitivă la 14 octombrie 2026.
Aceasta precizează că a solicitat oficial Primăriei punerea în executare a sentinței la 20 octombrie și a completat cererea două zile mai târziu, fără să primească, până la data comunicatului, un răspuns. „Legea contenciosului administrativ acordă autorității un termen de 30 de zile de la rămânerea definitivă a hotărârii pentru executarea de bunăvoie, termen care se împlinește la 13 noiembrie 2026.”
Rădună avertizează că, în lipsa reintegrării efective, va sesiza instanța pentru aplicarea sancțiunilor prevăzute de lege: „Dacă până la această dată nu voi fi reintegrată efectiv în funcția de arhitect-șef, voi folosi toate mijloacele pe care legea mi le pune la dispoziție, inclusiv sesizarea instanței de executare pentru aplicarea amenzii și a penalităților prevăzute de lege, și voi informa public despre fiecare etapă”.
Comunicatul se încheie cu un mesaj adresat primarului: „Primarul municipiului poate să nu mă placă și poate spune public acest lucru; nu poate însă să nu execute o hotărâre judecătorească definitivă și nu poate transforma o antipatie personală în politică de personal a unei instituții publice”.
Scandalul White Tower. Parchetul a dispus clasarea acuzațiilor în privința Veronicăi Rădună
În declarațiile sale din 23 octombrie, primarul Mihai Polițeanu a invocat și scandalul White Tower, unul dintre cele mai cunoscute scandaluri imobiliare din Ploiești, în care au fost investigate nereguli legate de dezvoltarea și comercializarea unor apartamente.
Veronica Rădună respinge asocierea responsabilității sale profesionale cu faptele cercetate în acest dosar. Aceasta susține că autorizația inițială de construire pentru imobilul de pe Bulevardul București nr. 28K a fost emisă în aprilie 2018, anterior venirii sale în instituție. Totodată, arată că instanța a reținut existența unor verificări și măsuri administrative consemnate în documentele Inspectoratului de Stat în Construcții.
În ceea ce privește cercetarea penală, redacția Actualitatea Prahoveană a primit și documentul oficial de comunicare a soluției Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploiești, datat 7 iulie 2025.
Potrivit extrasului din rechizitoriul din 30 iunie 2025, procurorii au dispus clasarea cauzei față de Veronica Rădună pentru trei infracțiuni cercetate: abuz în serviciu, fals intelectual și complicitate la înșelăciune. Pentru abuzul în serviciu, soluția a fost motivată prin neîntrunirea elementelor constitutive ale infracțiunii, iar pentru celelalte două acuzații, prin faptul că nu a fost demonstrată forma de vinovăție cerută de lege. În dosarul White Tower au fost trimise în judecată 11 persoane.
