Améliorer activement la puissance masculine et n est pas seulement appelé cialis 10mg prix. La qualité européenne actuelle est peu coûteuse.

Categorie: APH Cultural

martisorMărțișorul este o tradiție de mii de ani pe meleagurile românești, reprezentând celebrarea primei zile de primjă-vară. Obiceiuri legate de Mărțișor sunt păstrate și în țările învecinate: Bulgaria, Albania și Macedonia.

Se poate spune că originile mărțișorului sunt atât de îndepărtate, încât dovezile arheologice arată practica obiceiurilui de a dărui mărțișoare încă de două mii de ani.

Inițial mărțișorul era reprezentat printr-o amuletă legată cu un șnur împletit din două fire-unul alb (simbolizând divinitatea, sănătatea, puritatea sufletească și împlinirea) și unul roşu (ca simbol al dragostei pentru frumusețile eterne ale vieții: prietenia, fidelitatea și onoarea).

În tradiția populară, cele două culori (alb și roşu) din care se împleteşte şnurul cu care se leagă mărţişorul-talisman reprezintă şi cele două anotimpuri de bază (iarna și vara), în timp ce primăvara și toamna sunt considerate doar anotimpuri de trecere.
În trecut, în mediul rural, șnurul mărţişorului era împletit din lână, de mamele care aveau copiii mici. De şnur, ele înnodau o monedă de argint sau de aur, pe care o legau de mâna copilului. Ritualul era respectat în fiecare primăvară, pentru că fiecare mamă era convinsă că această amuletă îl apără pe odorul ei de boli şi de necazuri, că va fi sănătos, precum argintul sau aurul, şi roşu la faţă ca şnurul amuletei.
În unele zone, se credea că mărțișorul le apărp pe fete de arsurile de soare. Purtat la reverul hainei sau la gât chiar de către persoanele care deţineau o funcţie în comunitatea locală, se credea că în acest fel, liderii locali atrăgeau norocul şi belşugul zona respectivă. Mai mult, se credea că Mărţişorul purtat de lideri alunga seceta şi calamităţile naturale.

Fetele purtau (şi mai poartă) Mărţişorul până la sfârşitul lunii martie sau până la întoarcerea păsărilor călătoare. Atunci, ele agăţau amuleta într-un pom fructifer, pentru ca acesta să aducă în familia tinerei care l-a purtat o recoltă bogată, iar fata care l-a dăruit pomului să fie sănătoasă şi să aibă spor în tot ce întreprinde. Cu banul de argint, desprins de pe şnur, fetele cumpărau caş, pâine şi vin roşu - alimente benefice pentru sănătate. Fetele erau convinse că vor avea faţa curată precum caşul, rumenă ca pâinea, iar bujorii în obrăjori vor fi asemenea vinului, leac de viaţă lungă.

Tradiţia spune că Mărţişorul de argint, asemenea celui ancestral, este un odor sfânt şi trebuie respectat ca atare: el aduce norocul şi sănătatea, alungă paguba şi duşmănia. Tot tradiţia spune că persoana care poartă Mărţişorul se împrieteneşte cu Soarele, protectorul sănătăţii, iar cel care-l dăruieşte, oferă persoanei dragi o fărâmă de Soare.

Şi astăzi, în lumea satelor se crede că, tânăra care nu poartă mărţişorul primit în zorii zilei de 1 Martie, se va ofili şi nu va avea noroc tot anul.

În Banat, tinerele fete nemăritate se spală cu zăpadă sau cu apă adunată de pe frunzele fragilor din pădure în ziua de Mărţişor. Când ritualul este respectat potrivit tradiţiei, tinerele fete se vor mărita în acel an. De asemenea, fetele oferă băieților mărțișoare făcute chiar de ele.

În Transilvania, Mărţişorul, se agaţă de uşi, de ferestre şi de coarnele animalelor domestice și va îndepărta duhurile rele şi deochiul.

În Bihor, localnicii cred că, dacă oamenii se spală cu apa de ploaie căzută pe 1 Martie, vor deveni mult mai frumoşi şi mai sănătoşi.

În Moldova, fetele oferă mărţişoare băieţilor, iar aceștia le dăruiesc, la rândul lor, mărțișoare de 8 Martie.

Mai multe AICI

 

Back To Top