Categorie: APH Cultural

sf ilieSFÂNTUL ILIE este sărbătorit, duminică, de peste 153.000 de români. Sfântul Ilie este aducător de ploi, după ce, prin rugăciunea sa, a salvat de la moarte poporul din Israel, după trei ani şi jumătate de secetă, dar şi ca divinitate populară a Soarelui şi a focului, atestată prin numeroase tradiţii şi datini.

Se spune că Ilie a săvârşit multe păcate pe pământ, cel mai mare fiind uciderea părinţilor săi, dar pe care le-a ispăşit. Dumnezeu l-a iertat, l-a trecut în rândul sfinţilor şi l-a urcat la cer într-o trăsură cu roţi de foc, trasă de cai albi înaripaţi.
Sfântul Ilie, cel care i-a pedepsit pe proorocii mincinoși, a fost un mare făcător de minuni în timpul vieții. El a primit de la Dumnezeu puterea de a „deschide și a închide cerurile".
În această zi nu se lucrează de teama pagubelor (trăznete, ploaie, grindină). Sf. Ilie este cinstit mai ales de către cojocari și stupari care, în această zi, retează stupii, duc faguri şi mere la biserică, spre binecuvântare, şi le împart de pomană, fructele sfințite azi devenind aur pe lumea cealaltă.
Se spune în popor că diavolii se ascund mai mult în lemnul de carpen, de aceea acest lemn nu este folosit în gospodărie şi e bine să nu se ascundă nimeni sub un astfel de copac, pe vreme de furtună.
Dacă este furtună, nu trebuie să se deschidă nici uşile nici geamurile caselor, ca nu cumva să se ascundă vreun diavol ce fuge de furia Sfântului.
Fetele nemăritate se duc pe ascuns în lanurile de cânepă şi se tăvălesc goale prin rouă. Dacă noaptea vor visa cânepă verde înseamnă că se vor mărita cu băieţi tineri, iar dacă vor visa cânepă uscată se vor mărita cu cineva mai în vârstă.
Dacă tună de Sântilie, toate alunele vor seca, iar fructele din livezi vor avea viermi.

Back To Top