arheologie urlati
Categorie: APH Cultural

• Vernisajul expoziției temporare „Cercetări arheologice ȋn Urlați (Șase milenii de istorie –comunitatea eneolitică de la Urlați)” va avea loc miercuri, 18 mai, la ora 13.00, în Muzeul ,,Foișor Bellu” din localitate.
• Expoziția arată publicului rezultatele cercetărilor arheologice derulate de Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Prahova ȋn situl eneolitic de la Urlați – La Islaz.
• Dr. Alin Frînculeasa va detalia descoperirile uimitoare din această zonă.


Vernisajul expoziției marchează, la Muzeul ,,Foișor Bellu” din Urlați, Ziua Internațională a Muzeelor, iar cei interesați au ocazia să afle amănunte despre unele dintre cele mai interesante descoperiri arheologice din țară. Este vorba despre o succesiune de așezări din epocile neolitică (cultura Starčevo-Crș), eneolitică (cultura Gumelnița), a bronzului (cultura Tei). Importante sunt și locuințele din sec. II-III d.Hr., V-VII d.Hr, dar și cele din evul mediu, legate de începuturile localității Urlați (sec. XVI-XVII).
Cercetările din acest sit au vizat aria nordică a culturii Gumelniţa, cu o preocupare pentru locuirea în zona de deal sau din imediata apropiere a acesteia. Din categoria pieselor de cult remarcăm reprezentările umane și animaliere realizate din lut ce subliniază prezența unor ritualuri legate de lumea vegetală sau credințe animiste. Uneltele realizate din silex, piatră, os și corn, marchează prezența unor meșteșuguri și meșteri ce au prosperat în această așezare, se arată în comunicatul muzeului.
Totodată, agricultura era o preocupare constantă, descoperirea în interiorul locuințelor a unor vase de provizii de mari dimensiuni indică gestionarea surselor de hrană generate de această îndeletnicire. Prezența unor oase de animale sălbatice, dar și a unor arme arată practicarea intensă a vânătorii ce asigura comunității o sursă suplimentară de hrană. Datorită materialele arheologice descoperite s-a putut evidenția o comunitate stabilă și bine ancorată în schimburi și relații culturale cu alte comunități umane contemporane aflate în apropiere, cât și pe valea Dunării sau spre nord-est, respectiv spațiul ce definește provincia actuală Moldova.
Având în vedere descoperirile făcute, importante au devenit și obiectivele datând din primul mileniu creștin și evul mediu (sec. XVI-XVII). Aceste segmente culturale sunt marcate de descoperirea unor locuințe adâncite (bordeie) și gropi de extragerea lutului, dar și materiale arheologice, în special de ceramică fragmentară.
Detaliile vor fi oferite publicului de către Dr. Alin Frînculeasa, cercetător științific I (Birou Istorie/Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Prahova).

VEZI ȘI: ZIUA INTERNAȚIONALĂ A MUZEELOR. Ce vedem la Muzeul de Istorie, pe 18 mai

Back To Top