Améliorer activement la puissance masculine et n est pas seulement appelé cialis 10mg prix. La qualité européenne actuelle est peu coûteuse.

inaltarea sfintei cruci
Categorie: APH Cultural

 

• În ziua de 14 septembrie, credincioșii onorează Înălțarea Sfintei Cruci, cea mai veche dintre sărbătorile creştine, care amintește de patimile şi moartea Mântuitorului pe Golgota.
• În această zi, ni se reamintesc semnificațiile crucii.
• Aceeași zi vesteşte sfârşitul verii şi începutul toamnei, fiind însoțită de numeroase tradiții.

Sărbătoarea Înălţării Sfintei Cruci este singura cu post care apare atât în calendarul bizantin (ortodox şi greco-catolic), cât şi în cel latin, în aceeași zi, 14 septembrie.

Înălţarea Sfintei Cruci marchează şi două evenimente: Aflarea Crucii şi înălţarea ei în faţa poporului de către episcopul Macarie al Ierusalimului, la 14 septembrie 335, şi aducerea Sfintei Cruci de la perşi, în 629, în vremea împăratului bizantin Heraclius, care a aşezat-o în Biserica Sfântului Mormânt din Ierusalim.
Sărbătoarea este însoțită de o frumoasă legendă din viaţa Împăraţilor Constantin şi Elena. Înainte de lupta cu Maxenţiu, împăratul Constantin a avut o viziune: pe cer, în plină zi, i s-a arătat o cruce formată din stele, pe care scria „Prin acest semn vei învinge”. Imediat după victorie, împărăteasa Elena, mama lui, a poruncit să fie găsită Sfânta Cruce, la Ierusalim, aproape de Golgota. Acolo au fost găsite trei cruci identice. Pentru a afla care este cea pe care a fost răstingnit Iisus, patriarhul Ierusalimului Macarie a apropiat fiecare cruce de o fată care tocmai murise. Se spune că, după ce a apropiat crucea adevărată, fata a înviat. Mii de credincioşi au venit în biserică să vadă Sfânta Cruce.

În anul 335 după Hristos, Patriarhul a înălţat-o să fie văzută de tot poporul şi de atunci, în fiecare an, la 14 septembrie, se sărbătoreşte acest eveniment.

Astfel, crucea are trei semnificații. Ea este obiect sfânt prin ceea ce a reprezentat pentru Iisus Hristos şi pentru noi: eliberarea din robia păcatului, este un simbol de închinăciune, pentru că, prin acest semn, creştinii se recunosc oriunde și este Calea pe care să o urmăm, puterea crucii ajutându-ne să trecem mai uşor peste necazurile vieţii.

Obiceiuri de Ziua Crucii

14 septembrie este considerată data care vesteşte sfârşitul verii şi începutul toamnei. Calendarul popular consemnează această zi şi sub alte denumiri, de exemplu Cârstovul Viilor pentru că marchează începutul culegerii viilor şi Ziua Şarpelui. Se crede că, în această zi, şerpii, înainte de a se retrage în ascunzişuri, se strâng mai mulţi la un loc, se încolăcesc şi produc o piatră nestemată, folositoare pentru vindecarea tuturor bolilor. În această zi, se închide pământul și ia cu sine toate insectele, reptilele sau plantele eliberate la lumină în timpul primăverii.

CITEȘTE ȘI: FILARMONICA PLOIEȘTI. Ceaikovski deschide Stagiunea aniversară 70

De Ziua Crucii se strâng ultimele plante de leac, care sunt duse, împreună cu flori şi busuioc, la biserică, pentru a fi puse în jurul crucii şi a fi sfinţite. Ele se păstrează apoi în casă, la icoane sau în alte locuri ferite, fiind folosite pentru vindecarea unor boli, dar şi la farmecele de dragoste.

Busuiocul sfinţit de Ziua Crucii se pune în vasele de apă ale păsărilor, pentru a le feri de boli, în lăutoarea fetelor, pentru a nu le cădea părul, şi la streşinile caselor, pentru a le feri de rele, în special de trăsnete. De asemenea, măghiranul și cimbrul sfințite astăzi au efect tămăduitor și îi apără pe credincioși de diverse boli.

În această zi, în unele zone se făceau acte ritualice pentru fertilizare. Oamenii atârnau în ramurile pomilor fără rod cruci de busuioc sfinţit, pentru o recoltă bogată în anul viitor.

De Ziua Crucii, preotul sfinţeşte via şi butoaiele de vin pentru ca în anul care vine, oamenii să se bucure de o recoltă bogată.

Tot pe 14 septembrie, oamenii duc la biserică monede pe care le păstrează apoi în portofel pentru a avea noroc.

Dacă va tuna și va ploua pe 14 septembrie, toamna va fi lungă.

Dacă ciorile se vor așeza pe gard, este un semn că va cădea bruma în curând.

De sărbătoarea Sfintei Cruci, nu este bine să se mănânce usturoi, nuci, prune şi peşte, iar oamenii nu au voie să lucreze, pentru a nu atrage forțele răului.

De Ziua Crucii se ține post, dacă se poate, negru, pentru vindecarea sufletului și a trupului.

Potrivit tradiției populare, strugurii din ultimul butuc de vie nu trebuie culeşi acum, ci trebuie lăsați pentru păsările cerului, de aceea se numesc strugurii lui Dumnezeu.

CITEȘTE ȘI: Criteriile de acordare a burselor școlare publicate în Monitorul Oficial și valabile în anul școlar 2022 – 2023

Back To Top