• Sfânta Cuvioasă Parascheva, asociată Sfintei Vineri, este sărbătorită în fiecare an pe 14 octombrie, iar credincioșii fac rugăciuni și respectă cu strictețe anumite tradiții.
• Sărbătoarea Sfintei Cuvioase Parascheva mai este supranumită popular „Vinerea Mare de Toamnă” sau „Vinerea celor 12 vineri”.
• La Ploiești, Biserica Sf. Vineri se află în sărbătoare purtând și hramul Sfintei Parascheva, iar circulația în zonă este supravegheată pentru ca numărul mare de credincioși veniți la slujbă, ca în fiecare an, să nu creeze blocaje în trafic.
Sfânta Cuvioasă Parascheva s-a născut în Epivata, azi cunoscut cu numele de Boiados, pe țărmul Mării Marmara, în apropiere de Constantinopol și a trăit în prima jumătate a veacului al XI-lea. Prima învățătură despre viața Sfintei se regăsește în „Cartea românească de învățătură” a mitropolitului Varlaam al Moldovei, Iași, 1643.
Părinții Sfintei Cuvioase Parascheva au fost oameni credincioși, care au crescut-o pe Cuvioasă în valorile creștine. Unul dintre frații Cuvioasei Parascheva a fost ales episcop în localitatea Madite. Legenda spune că, pe când avea zece ani, Sfânta Parascheva a auzit citindu-se, „fiind într-o biserică a Precistei“, cuvântul Evangheliei: „Oricine voiește să vină după Mine, să se lepede de sine, să-și arunce crucea și să-Mi urmeze Mie” (Marcu 8, 34). Sfânta Cuvioasa Parascheva și-a donat hainele săracilor în multe ocazii, fără să țină seama de mustrările părinților. Cuvioasa Parascheva a moștenit o mare avere de la părinți împreună cu fratele ei, iar Sfânta a dăruit partea ei săracilor, „părăsind frumusețea acestei lumi” și retrăgându-se în „adâncul pustiei”.
În drumul Său, Cuvioasa s-a oprit la Constantinopol, apoi a rămas pentru 5 ani la Mănăstirea Maicii Domnului din Heracleea, de unde a plecat spre Țara Sfântă, la o mănăstire de călugărițe, în Pustiul Iordanului. Într-o noapte, când avea 25 de ani, un înger i s-a arătat în vis și i-a spus să se reîntoarcă în locurile părintești: „Să lași pustia și la moșia ta să te întorci, că acolo ți se cade să lași trupul pământului și să treci din această lume către Dumnezeu, pe Care L-ai iubit”. Sfânta Cuvioasă Parascheva s-a îndreptat către Epivata, acolo unde văzuse lumina zilei, fără să spună cuiva cine este și de unde vine. A fost îngropată ca o străină, nimeni nu știa cine era de fapt.
CITEȘTE ȘI: Pelerinajul la Sfânta Parascheva. Mii de credincioși ajung zilnic la raclă
Legenda spune că un marinar a murit pe o corabie și trupul i-a fost aruncat în mare. Valurile l-au adus la țărm, iar un sihastru care trăia acolo a rugat mai mulți creștini să îl îngroape urmând o rânduială creștinească. Creștinii au săpat o groapă și au descoperit trupul PreaCuvioasei Parascheva „neputred și plin de mireasmă”. Aici, alături de ea, au pus și trupul corăbierului, cel rău mirositor. Însă, în următoarea noapte, unuia dintre creștinii care săpaseră groapa, Gheorghe, i s-a arătat o împărăteasă în vis, șezând pe un scaun luminat și înconjurată de mulți îngeri. Aceasta i-a spus: „Gheorghe, pentru ce n-ați socotit trupul Sfintei Parascheva? Nu știți că Dumnezeu a iubit frumusețea ei și a vrut să o proslăvească pe pământ?”. Aceeași vedenie a avut-o și o femeie credincioasă, Eftimia, în aceeași noapte, iar a doua zi amândoi au spus tuturor întâmplarea. Credincioșii au înțeles că este un semn dumnezeiesc și au luat trupul Cuvioasei și l-au adus cu bucurie în Biserica Sfinții Apostoli din Epivata. Legenda spune că drept credincioșii creștini au zidit o biserică chiar pe locul în care au trăit părinții Cuvioasei și acolo unde ea însăși a văzut lumina zilei. Vestea despre minunile care se săvârșeau în apropierea moaștelor s-a răspândit repede în Tracia și în Peninsula Balcanică.
După două sute de ani, vreme în care moaștele au stat în Biserica Sfinții Apostoli din Epivata și s-au săvârșit mai multe semne și minuni în jurul lor, ele au fost strămutate în mai multe locuri. În 1218-1241, moaștele Cuvioasei Parascheva au ajuns de la Epivata la Târnovo, capitala imperiului româno-bulgar, oraș care devenise între timp reședința patriarhală. Aici, moaștele au rămas pentru 160 de ani. În urma unori împrejurări dramatice pentru creștini, atunci când turcii au pătruns în Europa și au cucerit părți însemnat din Peninsula Balcanică, capitala Târnovo și partea apuseană, moaștele Cuvioasei Parascheva au fost mutate la Belgrad, acolo unde au stat până în 1521, atunci când turcii au cucerit și acest oraș. Patriarhul a hotărât ca moaștele să fie aduse și expuse într-un loc pentru a putea fi expuse și sărutate de credincioșii ortodocși din Peninsula Balcanică, aflați sub stăpânirea turcească. Inițial au fost așezate în biserica Sfânta Maria Pammakaristos, după au fost mutate în alte biserici: Vlaherne, Sfântul Dumitru, Sfântul Gheorghe din cartierul Fanar. Pe 13 iunie 1641, moaștele au fost așezate în biserica Mănăstirii Sfinții Trei Ierarhi, pe pământ românesc, unde au rămas până în 1884, când au început lucrările de restaurare a lăcașului sfânt. Pentru Cuvioasa Parascheva, generalizarea cultului s-a făcut în Catedrala mitropolitană din Iași, la 14 octombrie 1955. Sfânta Cuvioasă Parascheva este considerată, pe drept cuvânt, ocrotitoarea orașului Iași și a întregii Moldove. Moaștele Sfintei Cuvioase Parascheva se regăsesc la Iași de mai bine de 350 de ani.
Tradiții de Sfânta Parascheva
De Sfânta Parascheva nu se lucrează, deoarece se spune că cei care muncesc în această zi vor avea parte de necazuri. Tradiția populară interzice femeilor să facă treburi în gospodărie, să calce ori să coasă pentru că vor ieși negi pe mâini și se vor confrunta cu dureri de cap și de ochi. Se spune că tinerele care fac astfel de treburi nu se vor mai mărita niciodată.
De Sfânta Cuvioasă Parascheva, femeile însărcinate trebuie să împartă mâncare cu copiii săraci. Potrivit, tradiției, Sfânta Parascheva va ocroti viitoarele mămici, iar nașterea va fi mai ușoară și fără dureri.
Nici bărbații nu au voie să muncească în această zi. În cazul în care muncesc, casa le va fi lovită de trăsnet și peste ea o să cadă grindă.
De Sf. Parascheva o tradiție veche spune că printre bucatele de pomană este bine să se împartă și vin nou și must, dar și pâine ori lipie și nuci. În unele zone ale țării, nu se împart poame cu cruce.
Cu ocazia acestei sărbători, în unele zone rurale din țară, oamenii aprind focuri pentru a alunga duhurile necurate.
Conform credinței populare, de Sf. Parascheva nu e bine să faci focul în casă, oricât de frig ar fi. Cei care aprind focul în sobă în această zi de mare sărbătoare se pot alege cu boli de ochi și dureri de cap.
CITEȘTE ȘI: PLOIEȘTI. Târgul Meșteșugurilor Tradiționale la ediția a șasea
De Sf. Parascheva nu trebuie să mănânci nimic până la amiază, când se încheie slujba dedicată sfintei. Cei care mănâncă dimineața, mai ales alimente care nu sunt de post, vor avea probleme cu stomacul. De asemenea, nu se consumă fructe închise la culoare și nici pepene roșu.
De Sf. Parascheva se fac și previziuni ale vremii, în funcție de cum este vremea în ziua în care este prăznuită Cuvioasa, dar se ține cont și de somnul oilor. În cazul în care oile dorm strânse și înghesuite laolaltă, ciobanii spun că iarna va fi una grea, lungă și friguroasă. Dacă oile dorm răsfirate, atunci iarna va fi blândă.
Se mai spune că, dacă de Sfânta Parascheva ziua este mohorâtă, așa vor fi și celelalte sărbători de peste an. Totodată, oamenii de pe la sate sunt de părere că iarna se va lăsa curând, dacă zilele de toamnă de până la Sfânta Parascheva au fost ploioase.
Cu ocazia acestei sărbători, oamenii de pe la sate încep pregătirile pentru sezonul rece și se obișnuiește să se cumpere cojoace și pături. Tot în această zi de dă de pomană pentru sufletele celor trecuți în neființă.
Legenda spune că Sfânta Parascheva arată ca o bătrână care are grijă de fertilitatea pământului și sănătatea oamenilor.
Sfânta Vineri, așa cum este supranumită, oferă ajutor tuturor celor care se roagă la ea, îngrijindu-se de mame, bolnavi, sărcai, bătrâni și copii. Atunci când cineva era bolnav, credincioșii scriau rugăciuni pentru Sfânta Parascheva și o purtau la gât ca pe un colier până la însănătoșire.
Sfânta Cuvioasă Parascheva este cinstită ca fiind aducătoare de ploi, îmbelșugătoare de roade bune, veselitoarea plugarilor. Ca ocrotitoare a apelor, chipul ei apărea adesea lângă râuri sau fântâni, iar apa respectivă devenea tămăduitoare.
Croitorii veșmintelor Sfintei Parascheva obișnuiesc să țină post înainte de a începe să lucreze veșmântului în atelierele Arhiepiscopiei.
Blestemul Sfintei Cuvioase Paraschiva
Moaștele Sfintei Parascheva sunt îmbrăcate după ritualuri bisericești, la care participă doar preoți ai Mitropoliei Moldovei și Bucovinei. Însă, puțini creștini știu că Sfânta Cuvioasă poarte și un blestem ce datează din anul 1641. Sub veșmintele în care este îmbrăcată Cuvioasa, moaștele mai poartă încă o ținută, care nu se dă niciodată jos. Ținuta are un sigiliu pe care este scris blestemul domnitorului Vasile Lupu, dar și al Mitropolitului Varlaam, care spunea: „Blestemat să fie cel care va împrăștia vreodată Moaștele Sfintei Cuvioase Parascheva”. Veșmintele Cuvioasei Parascheva sunt schimbate de cinci ori pe an și se dăruiesc de Înalt Prea Sfinția Sa Metropolitul Moldovei Teofan unor biserici care au hramul Sfintei Parascheva.
De Sfânta Cuvioasă Parascheva, își sărbătoresc ziua onomastică aproximativ 60.000 de români.
Pentru a o cinsti pe Cuvioasa Parascheva, credincioșii sărbătoreau 12 vineri legate de alte praznice mari precum vinerea din prima săptămână a Postului Mare, vinerea dinaintea Bunei-Vestiri, vinerea din Saptamana Mare, vinerea dinaintea Înălțării, vinerea dinaintea zilei Sfintei Treimi, vinerea dinaintea sărbătorii nașterii Sfântului Ioan Botezatorul, vinerea dinaintea sărbătorii Sfântului Ilie, vinerea dinaintea Adormirii Maicii Domnului, vinerea dinaintea Sfinților Arhangheli, vinerea dinaintea Sfinților Cosma și Damian, vinerea dinaintea Nașterii Domnului, vinerea dinaintea Botezului Domnului și continuând până pe 14 octombrie când e sărbătorită Sfânta Parascheva, potrivit creștinortodox.ro.
Sfânta Parascheva la Ploiești
În Ploiești, la Biserica Sf. Vineri, care poartă hramul Sfintei Parascheva, pregătirile au început încă de joi seara, când au fost așezate garduri pentru credincioșii așteptați astăzi în număr mare. Circulația este supravegheată, iar circuitul oamenilor este direcționat astfel încât să nu afecteze traficul.
La Catedrala Mitropolitană din Iași, peste 150.000 de credincioși s-au rugat, la pelerinajul din acest an, la moaștele sfintei, iar alte câteva zeci de mii încă așteaptă la cozi de kilometri pentru a atinge racla.
CITEȘTE ȘI: FESTIVAL: Octombrie - luna jazz-ului la Ploiești. Cele mai importante momente
- Facebook.com/actualitateaprahoveana.ro
- instagram.com
- twitter.com
- Google Business
- Youtube Actualitatea
- TikTok Actualitatea Prahoveană
