• Regizorul Mihai Vasile, fondatorul Centrului Dramatic Mythos, a adus, în această săptămână, un rafinat omagiu poetului Nichita Stănescu, alături de elevii teatrului său.
• Teatrul Mythos s-a transformat, pentru câteva ore, în templu pentru Nichita, în care mai multe proiecții au adus tinerilor o nouă conștientizare asupra ideilor și versurile poetului.
• Cu această ocazie, a fost lansat primul și, până acum, unicul album memorial, în sens strict editorial, dedicat lui Nichita Stănescu.
Pe 13 decembrie, s-au împlinit 39 de ani de când Nichita Stănescu, poetul care a schimbat prin versurile sale, percepția asupra lirismului și a deschis conștiința asupra spațialității poeziei, spunea ultimele sale cuvinte în această lume.
Momente omagiale, recitări de versuri și cântece au marcat cele mai multe dintre omagiile aduse în Ploiești de către instituții. Dar un moment special a ridicat standardele prin care îl putem percepe pe Nichita mai aproape de ceea ce el a creat.
Așa cum ne-a obișnuit, regizorul Mihai Vasile, fondatorul Teatrului Equinox și al Centrului Dramatic Mythos, a adus un rafinat omagiu poetului, alături de actorii teatrului său. Teatrul Mythos s-a transformat, pentru câteva ore, în templu pentru Nichita prin versurile poetului împletite cu mișcarea, cu lumina și umbrele, în mai multe proiecții cu totul speciale. Filme mai vechi, dar de o profunzime acută au adus lacrimi pe obrajii actorilor, dar și ai invitaților, regizorul Mihai Vasile reușind să prezinte, prin creațiile sale, o nouă conștientizare asupra ideilor din versurile poetului Nichita Stănescu.
„S-au petrecut 39 de ani de când Nichita a spus ultima sa replică, pe la 2 noaptea... Doctorul îl ruga să respire, iar el nu mai avea cu ce să respire, dar a spus „Respir, doctore, respir”. Și a murit. Nichita și-a trăit atât de intens viața încât chiar putem să vorbim despre un om care a ars dinăuntru până când ne-a pârjolit și pe noi, cei care i-am fost contemporani. Încep prin a spune că nu l-am cunoscut, ceea ce face din mine un om liber în fața creației sale pentru că nu am nicio prejudecată în ceea ce privește viața domniei-sale. În ceea ce mă privește, vreau să spun că, mai ales în a doua parte a operei sale, de la „Necuvintele” încoace, „11 elgii” chiar, Nichita Stănescu a profesat ceea ce n-a făcut nimeni în literatura română și anume a dat valoare sonoră cuvintelor. Ba chiar, în ultimii ani din viață, el nu mai scria. Nu mai putea să scrie pentru că vedea în așa fel lumea lui interioară care ardea și atât de rapid gândea, avea propria sa deschidere către un imaginar fabulos, că nu mai avea timpul să scrie fizic, nu mai avea spațiul de gestualitate. Și atunci, în jurul lui se afla Dora – pentru noi, cei care nu l-am cunoscut pe Nichita, una dintre minunatele surse de gând și de informații despre el - cea care scria ceea ce Nichita rostea. S-a întâmplat lucrul acesta chiar cu minunatul poet Nino Stratan de la care știu foarte multe despre Nichita și care avea totdeauna o poveste despre Nichita”, le-a povestit Mihai Vasile studenților săi.
CITEȘTE ȘI: „Linii, Litere, Culori”. In Memoriam: Florența Pretorian și Oliviu Găzdac
Seara de joi a fost una dintre cele mai emoționante pentru tinerii spectatori, ei având ocazia să urmărească mai multe eseuri cinematografice realizate de Teatrul Equinox și Centrul Dramatic Mythos între anii 1984 și 2019, inspirate de opera marelui poet. A fost o seară cu multe aduceri aminte, menite să-i emoționeze pe cei tineri de azi.
„Așa face Nichita, că deh, îl citim și încercăm înțelesul, chiar dacă Nichita ne-a spus celor care am reușit să îl auzim chiar dacă nu l-am văzut, într-un vers din „Pean”: „nu trebuie mai ales să înțelegem, trebuie mai ales să fim”. Asta este valabil și pentru teatru, dacă putem spune așa. Despre spectacolele mele s-a spus în nenumărate rânduri că nu au fost prea bine înțelese, dar au vrăjit. Un mare profesor ploieștean dispărut dintre noi, un bun prieten al meu și al Teatrului Equinox, Eugen Stănescu Cloșca, la un colocviu, prin anii 90, s-a ridicat în mijlocul sălii și a spus: „Îl cunosc pe domnul Mihai de atâta vreme, știu ce face și pot să spun cu mâna pe inimă că spectacolele sale par ușor încifrate, dar te vrăjesc”. Asta face și Nichita, păstrând proporțiile. Chiar dacă noi avem sentimentul acesta ciudat că el se joacă cu cuvintele. Este o poezie dificilă, a cărei metaforă nu se traduce simplu, prin ea însăși. Trebuie să trăiești metafora aia, să fii, așa cum zicea el în „Pean”. Trebuie mai ales să fim. Ceea ce ați văzut în această seară, sunt filme realizate de-a lungul a peste 30 de ani, pentru că, aproape imediat după moartea lui Nichita, noi, Teatrul Equinox, astăzi Centrul Dramatic Mythos, am încercat să ne facem propria ordine în acest hățiș al metaforei care este atât de prezentă în toată creația lui Nichita Stănescu. Dar, în cazul lui, poezia se amestecă cu personalitatea lui tulburătoare, vulcanică. Nichita nu mai putea să scrie, în ultima vreme, el oraliza. Pentru el, cuvintele aveau valoare spațială, nu mai puteau să încapă, în conceptul lui, pe o hârtie, scriau cei prezenți atunci din preajma lui și pe urmă controla poemele ca să fie ceea ce și-a dorit, iar în final le semna… Filmele noastre au încercat să străpungă, să treacă prin acest hățiș al metaforei nichitiene care este ca o Golgota. Nu poți și nu ai dreptul să te joci cu așa ceva. Din cauza asta a fost atâta emoție în seara asta. Cele cinci filme pe care le-am realizat de-a lungul anilor, în care Nichita, personalitatea lui, creația lui, eternitatea lui au creat o atmosferă, fără îndoială, plină de emoție. Asta s-a văzut în această seară”, ne-a descris regizorul Mihai Vasile.
„Autoportret în anul 1970”, „Idolul ierbii”, „Nichita azi”, „H”, „Fericita pasăre și noi” sunt proiecțiile care au reconstruit profunzimi și percepții asupra operei poetului ploieștean.
Despre „Nichita azi”, poemul cinematografic producție a Studioului de Teatru și Film Equinox Ploiești în 1987, scenariul și regia Mihai Vasile, criticul și istoricul de film Călin Căliman spune: „Filmul este însăși lumea poeziilor lui Nichita, universul de simțire, de inspirație, de neliniște al creatorului”. În anul 1987, proiecția a obținut Marele Premiu la Festivalul național de film de la București și Trofeul Festivalului Internațional de Film și Diaporamă de la Gura Humorului, devenind, ulterior, chiar și subiect de teză de licență.
Filmul „Nichita azi”, realizat cu mijloacele vremii de către Mihai Vasile la Studio Equinox, poate fi vizionat
.La finalul serii, a fost lansat primul și, până acum, unicul album memorial, în sens strict editorial, dedicat lui Nichita Stănescu, ediție îngrijită de Mihai Vasile și publicată de Centrul Județean de Cultură Prahova la Editura Mythos, un rafinament editorial în care se regăsesc poezii, impresii, note, fotografii, omagii și reflecții ale multor oameni de cultură români și străini, iar în finalul albumului au fost reproduse lucrări de artă plastică ale unor importanți plasticieni ploieșteni, artiști care s-au regăsit în universul poetic al lui Nichita Stănescu.
„Albumul a fost lansat, prima dată în 2013, un an greu pentru noi, cei de la Teatrul Equinox și a fost ca o binefacere faptul că am scos acest album memorial după toate criteriile editoriale. Nu s-a întâmplat să mai facă cineva un astfel de album memorial. Au fost editate cărți memoriale despre Nichita Stănescu, criticii și istoricii literari s-au ocupat de creația lui, dar despre eternitatea asta fizică, biologică, împletită cu eternitatea operei sale, nu s-au ocupat și alții. Eu cred că am avut un curaj nebun să fac asta, dar am făcut-o pentru că spectatorii teatrului meu, studenții cursurilor mele, prietenii din jurul meu chiar aveau nevoie. Pentru că s-a epuizat prima ediție, a venit vremea pentru ediția a doua pe care am revăzut-o poate cu alți ochi, cu o altă perspectivă de a privi lucrurile și a ieșit chiar o carte de lux, foarte utilă. Este un tiraj mai mic, dar editura o pune la dispoziție celor care doresc să o aibă”, ne-a mai spus Mihai Vasile.
Cu singuranță, următoarea întâlnire cu Centrul Dramatic Mythos va fi la fel de emoționantă.
Toate proiecțiile și activitatea culturală a regizorului Mihai Vasile pot fi vizionate online, pe pagina oficială AICI.
CITEȘTE ȘI: Regizorul Mihai Vasile, cetățean de onoare al municipiului Ploiești
- Facebook.com/actualitateaprahoveana.ro
- instagram.com
- twitter.com
- Google Business
- Youtube Actualitatea
- TikTok Actualitatea Prahoveană
