Boboteaza, o sărbătoare plină de credințe și tradiții străvechi

Categorie: APH Cultural

: Scris de Elena CIOBANU; Publicat: 06 Ianuarie 2023

• Boboteaza sau Botezul Domnului, este una dintre cele mai importante sărbători religioase ale anului, în care preoții sfințesc apele.
• Ziua este însoțită de numeroase credințe, superstiuții și tradiții străvechi, întâlnire în toate zonele țării.
• De Bobotează, ritualurile bisericești se împletesc cu cele populare.

Boboteaza face parte din seria celor 12 sărbători creştine importante şi este menită să reamintească faptele petrecute la apa Iordanului, înainte ca Iisus să păşească în viaţa publică. De aceea, Biserica mai numeşte Boboteaza „Arătarea Domnului", „Dumnezeiasca Arătare" și „Epifania", această din urmă denumire provenind din limba greacă şi însemnând „arătare", „descoperire", „revelare".

Potrivit scrierilor, în această perioadă, în pustiul Iordanului îşi începuse activitatea profetică Ioan Botezătorul. Prin învăţătura sa, acesta ajunsese să uimească şi să atragă mulţi oameni. Deşi învăţăturile sale erau înscrise în Legea lui Moise, Ioan Botezătorul venea cu ceva nou: curajul să le spună pe faţă şi să le reamintească permanent oamenilor că „s-a apropiat împărăţia cerurilor".

Când Mântuitorul a apărut pe malul Iordanului, Sfântul Ioan Botezătorul, luminat de Duhul Sfânt, l-a recunoscut şi l-a arătat mulţimilor. Momentul în care Mântuitorul Iisus Hristos a primit botezul este consemnat de toţi cei patru evanghelişti. Evanghelistul Matei spune că Iisus a venit din Galileea la râul Iordan, unde boteza Ioan Botezatorul, cerând să fie şi el botezat. Ioan i-a spus: „Eu am trebuinţă să fiu botezat de tine şi tu vii la mine", iar la răspunsul lui Iisus că aşa se cuvine, acesta a fost botezat în cele din urmă de către Ioan.

Boboteaza este o manifestare a elementelor Treimii: Fiul este botezat în Iordan de către Ioan, Sfântul Duh se coboară asupra lui Iisus în chip de porumbel, iar Tatăl din cer îl declară ca fiind Fiul Său.

Locul real al Botezului Mântuitorului este în Iordania. Totuşi, pe malul israelian al Iordanului a fost amenajat un spaţiu unde creştinii îmbrăcaţi în cămăşi albe lungi, numite „crijme" intră în râu. Orice pelerinaj făcut în Ţara Sfântă are un loc de oprire la râul Iordan.

Unii preoţi îi cufundă de trei ori în apa Iordanului pe credincioşii adulţi, repetând într-un fel botezul. Preoţii ortodocşi români spun că botezul este unic, de aceea binecuvântează pelerinii stropindu-i cu apa din Iordan. Aceste ritualuri pot fi văzute tot anul pe durata pelerinajelor, fără legătură cu Boboteaza.

Biserica Ortodoxă din Ierusalim - sau Patriarhia Ortodoxă Greacă a Ierusalimului - nu a adoptat calendarul bisericesc îndreptat (calendarul gregorian) şi, împreună cu Patriarhia Rusă, Patriarhia Georgiei, Patriarhia Sârbă şi Sfântul Munte Athos, precum şi cu credincioşii români din Basarabia, sărbătoresc după calendarul iulian, adică la o diferenţă de 13 zile.

Unii pelerini credincioşi spun că, în timpul slujbei de Bobotează, pentru câteva clipe, apele Iordanului curg în sens invers. Deşi afară este destul de frig în ianuarie, mulţi dintre credincioşi intră în râul Iordan în cămăşile albe lungi, pe care apoi le păstrează cu grijă pentru a fi îmbrăcaţi cu ele în ziua înmormântării.

Înainte de a pleca de lângă râu, pelerinii iau amintire o sticlă cu apă din Iordan, rugându-se să le fie tămăduite suferinţele.
În Răsărit, până în a doua jumătate a secolului al IV-lea, Naşterea Domnului era cinstită în aceeaşi zi cu Botezul, la 6 ianuarie.
Boboteaza (6 ianuarie) şi Sfântul Ioan (7 ianuarie) aproape că formează una şi aceeaşi sărbătoare. Ajunul, adică ziua de 5 ianuarie, este zi de post negru, la fel ca Ajunul Crăciunului și Vinerea Mare dinaintea Paştilor.

Aghiasma mare, apa sfințită de Bobotează

Credincioşii şi preoţii consideră că apa de la Bobotează are o putere deosebită, pentru că a fost sfinţită printr-o îndoită chemare a Sfântului Duh, iar sfinţirea are loc chiar în ziua în care Mântuitorul s-a botezat în apele Iordanului. Apa sfinţită la biserică în această zi şi luată de credincioşi nu se strică niciodată. Prin agheasmă se înţelege atât apa sfinţită, cât şi slujba pentru sfinţirea ei.

„Apa de la Bobotează este unul dintre antidoturile magice și curative căruia oamenii îi atribuie nenumărate calități redutabile pe care le-am putea rezuma, citând o notație din secolele trecute, astfel: apa sfințită în ziua de Bobotează nicicând nu se strică și, afară de aceasta, e lecuitoare și tămăduitoare de orișice boală”, scrie Narcisa Știucă.

Exista și credința că apa sfințită este cu atât mai puternică, dacă este consumată la foarte puțin timp după binecuvântare și acesta este unul dintre motivele pentru care oamenii se înghesuie să umple sticlele sau vasele cu licoarea pe care o consideră miraculoasă.

De ce cred oamenii că această agheazmă nu-și pierde niciodată puterile? Cei care s-au străduit să înțeleagă și să explice acest fapt l-au pus atât pe seama puterii de conservare a busuiocului, pe faptul că înghețul nimicește posibilele organisme din apă, dar mai ales pe încrederea oamenilor în miracolul sărbătorii în sine.

La Bobotează se sfinţesc toate apele, iar preotul se duce la cel mai apropiat râu, lac sau mare, în care aruncă o cruce. Mai mulţi bărbaţi se aruncă în apă ca să o aducă înapoi, iar cel care va scoate crucea din apă va avea noroc tot anul. În vechime, cel care găsea primul crucea şi o aducea la mal primea şi daruri de la domnitorul ţării şi era ţinut la mare cinste de către ceilalţi.

Sfințirea apelor sau Iordanul este una dintre datinile cele mai importante din această zi care este dedicată aducerii aminte a Botezului pe care Iisus l-a primit în apa Iordanului de la Sf Ioan Botezătorul.

CITEȘTE ȘI: Ajunul Bobotezei: Prima sărbătoare a noului an, cu multe superstiții

Aghiasma Mare, așa cum este numită apa sfințită de Bobotează, trebuie băută pe stomacul gol opt sau nouă dimineți, pentru sănătate, belșug și protecție.

Iordănitul femeilor

Iordănitul femeilor este o petrecere care se ținea în noaptea de 6 către 7 ianuarie un alt obicei. Femeile se adunau în grupuri mari acasă la cineva şi duceau alimente (ouă, făină, carne) şi băutură (vin). Petreceau toată noaptea, cântau, jucau și beau din belșug, spunând că se „iordănesc”.

Dimineaţa, femeile ieşeau pe stradă şi îi luau pe sus pe bărbaţii care apăreau întâmplator pe drum, îi luau cu forţa la râu, lac sau fântână, ameninţându-i cu aruncatul în apă, dacă nu se răscumpără cu un dar, de obicei o vadră de vin. Ziua mai era numită Tontoroiul Femeior și se permiteau excesele la băutură ale femeilor. Normele satului tradițional erau abolite, femeile ieșeau să petreacă, iar bărbații stăteau acasă și aveau grijă de copii.

Colindele de Bobotează

Ziua de Bobotează cuprinde elemente specifice sărbătorilor de Crăciun și de Anul Nou: local, se colindă, se fac și se prind farmecele și descântecele, se află ursitul și se fac prorociri ale timpului și belșugului în noul an.

după sfințirea apelor, în unele zone, tinerii formează cete de colindători care se îmbracă în haine de sărbătoare și merg din casă în casă după ce preotul a sfințit apele. Stropesc cu apă sfințită în fiecare gospodărie, vestind Botezul prin colinde și strigături. Erau sate în care, în seara de 6 ianuarie, erau colindați cei cu numele Ion. În unele zone, cei pe la care colindătorii nu se opreau, se supărau.

În Moldova, în secolul XVIII, se trăgea cu tunul în ziua de Bobotează. Și în prezent, la Bobotează se face mult zgomot, sunt ritualuri cu strigături și pocnete, în unele locuri se aprind focuri mari, în altele se răspândesc substanțe urât mirositoare. Precum la alte sărbători, când flăcările se mai domoleau, tinerii săreau peste jăratic, în speranța că vor fi sănătoși tot anul.

„Boboteaza este unul dintre prilejurile de sfințire a casei de care se crede că depinde înțelegerea și bunăstarea familiei, de aceea preotul și însoțitorii săi sunt întâmpinați cu o oarecare emoție: capul familiei îl primește în prag cu o lumânare aprinsă, fetele caută să-și ascundă sub prag sau pe locul unde el va ședea podoabe care apoi să le poarte noroc, gospodinele îl îmbie să se așeze ca să le stea cloștile și să guste din toate, ca să le sfințească și să aibă belșug în grădină”, scrie Narcisa Știucă în cartea „Spirala sărbătorilor - Rosturi, tâlcuri și deslușiri”.

Interesant este că în unele sate exista o credință cum că cel din urmă la care va veni preotul cu Botezul va muri în acel an, iar pentru a nu-i supăra pe enoriași, preoții nu aveau în fiecare an același „traseu” pe la gospodării și încheiau, fie la o casă părăsită, fie în centrul satului.

Masa de Bobotează

În Moldova, la masa de Bobotează, se pregătea grâu fiert îndulcit cu miere și se adăuga uneori și mac și miez de nucă. Se preparau și plăcinte cu varză, iahnie de fasole, prune afumate și fierte, sarmale umplute cu porumb sfărâmat la piuă, dar și colaci și vin. Pe masă rămâneau pâinea, apa și sarea încă trei zile după sfințire, pentru sufletele morților.

Tradițiile lupilor

O serie de tradiții erau legate de lupi, care erau considerați „stăpâni peste iarnă”, în timp ce calul era stăpân peste vară.
„La această teribilă ofensivă împotriva spiritelor rele sar în ajutorul oamenilor lupii, singurele vietăți care văd diavolii. îi aleargă și îi sfâșie cu dinții. De frica lupilor, dracii săreau în apă și, după ei, bărbații curajoși”, scrie Ion Ghinoiu.

Credințe, legende, superstiții

Tradiţia mai spune că, la Bobotează, nu se spală rufe. În această zi sunt interzise certurile în casă şi nu se dă nimic cu împrumut. Râurile, fluviile şi lacurile sunt purificate acum şi, de aceea, femeile nu au voie să spele rufe în apele curgătoare vreme de opt zile, iar aceste ape rămân sfinţite trei-şase săptămâni. de asemenea, nu se lasă rufe la uscat de Bobotează, considerându-se că diavolii se ascund în ele, alungați de rugăciunile din această zi.

Tot în ziua de Bobotează, tradiția creștină spune că este bine să dai de pomană pentru sufletele celor adormiți, dar și ca act de milostivenie pentru ajutorarea celor vii. Piftia, grâul fiert și vinul roșu care, potrivit tradiției, nu trebuie să lipsească de pe masa creștinilor în data de 6 ianuarie, este bine să fie date de pomană de Bobotează 2023. Bineînțeles, pe lângă alte alimente pe care credincioșii consideră de cuviință să le împartă în această zi.

Cu apă sfinţită se stropesc şi animalele din gospodărie-oile, porcii şi boii, animale binecuvântate de Dumnezeu. În schimb, nu se împrăştie agheasmă peste cai şi peste iepuri, care se pot preface în diavoli.

Cu agheasmă, adunată de la trei biserici, se stropesc ogoarele, pâinea făcută în casă şi portofelul, care conţine cel puţin trei bancnote noi, pentru ca sporul să nu fie alungat din casă de gândurile rele ale duşmanilor.

Sursa: hotnews.ro

CITEȘTE ȘI: Ianuarie este considerată luna cea mai deprimantă din an