• Prima zi de Paști abundă în obiceiuri, tradiţii, superstiţii și ritualuri menite să asigure credincioșilor un an bun, cu prosperitate, iubire și sănătate.
• Purtarea de haine noi, ciocnitul ouălor şi scăldatul în apă curgătoare sunt numai câteva dintre aceste credințe.
Prima zi de Paşti aduce cu ea şi o serie obiceiuri, tradiţii şi superstiţii, printre care purtarea hainelor noi, spălatul pe faţă cu apă neîncepută, ciocnitul ouălor sau scăldatul în apă curgătoare.
Prima zi de Paşte, ziua Învierii Mântuitorului, reprezintă o sărbătoare a bucuriei. Salutul care se obişnuieşte cu această ocazie este tot o expresie a acestei bucurii: „Hristos a înviat! Adevărat, a înviat!”.
Obiceiuri, tradiţii şi superstiţii în prima zi de Paşti
După ce au luat Lumina Sfântă la miezul nopţii şi au dus-o acasă, credincioşii ortodocşi sărbătoresc duminică Învierea Domnului. Un obicei, în prima zi de Paşte, este ca, după ce s-au întors de la Înviere şi iau anafura, toţi ai casei să mănânce un ou roşu şi pască: să fie curaţi ca pasca şi sănătoşi ca oul. La întoarcerea de la slujbă, lumânarea Învierii se păstrează, pentru a fi la îndemână la vreo revărsare mare de apă, la grindină şi la trăsnet.
Purificarea
Tradiţia spune că trebuie să te înnoieşti în această zi deoarece îţi aduce noroc. Purtarea unor haine noi în duminica Învierii nu este un fason, ci semnifică purificarea corpului şi a sufletului. De Paşti se spune că femeile trebuie să aibă măcar o cămaşă nouă, iar bărbaţii măcar o pălărie.
Fetele şi flăcăii obişnuiesc în dimineaţa primei zile de Paşte, înainte de răsăritul soarelui şi fără să fie văzuţi de nimeni, să se scalde într-o apă curgătoare, pentru a fi iuţi, sprinteni, sănătoşi, harnici şi iubiţi. În unele părţi din Transilvania, în ziua de Paşte, fetele se spală cu apă de la moară, de pe roata morii, să fie frumoase.
Duminică dimineaţa, există tradiţia ca toţi membrii familiei să se spele pe faţă cu apă neîncepută, luată dintr-un izvor, în sensul în care curge, în care se pune un ou roşu şi un ban de argint: să fie sănătoşi şi cu faţa frumoasă, argintul simbolizând, de asemenea, şi noroc la bani.
Și tradiţia udatului, care s-a mai păstrat în Transilvania, are semnificaţia unui act de purificare, fetele fiind stropite cu apă sau parfum. De asemenea, flăcăii şi fetele se uită în fântână pentru ca să fie curaţi şi frumoşi ca apa de izvor.
Ciocnitul ouălor
Alte vorbe din popor spun că este bine să mănânce toată familia din primul ou ciocnit pentru a fi mereu împreună. Oul trebuie spart, curăţat şi împărţit de către capul familiei. Potrivit tradiţiei, ouăle se ciocnesc în prima zi numai „cap cu cap”, în a doua zi, „cap cu dos”, iar în a treia zi „dos cu dos”.
Se mai spune că cei care ciocnesc ouă în ziua de Paşte se vor întâlni pe lumea cealaltă. Iar dacă oul pe care îl ciocniţi are două gălbenuşuri, e semn că vă veţi căsători curând.
Există credinţa că cine moare în ziua de Paşte sau în Săptămâna Luminată merge direct în Rai, fiindcă în această zi uşile Raiului sunt deschise, iar ale iadului închise. Tot aşa, cel ce se naşte în această zi va avea noroc toată viaţa.
Toaca și petrecerile
În Transilvania, feciorii ţin toaca pe un deal şi o păzesc zi şi noapte. Alţii se străduiesc să o fure. Dacă o fură, feciorii trebuie să dea bani grei pentru răscumpărare. Toaca se păzeşte de joi până luni, la ieşirea din biserică iar, în timpul acesta, flăcăii sunt cinstiţi cu mâncare şi băutură. Apoi se face joc şi toţi coboară în centrul satului. Înainte mâncau pe câmp, în zilele noastre se duc la casele rudelor. Petrecerea ţine până marţi, când toţi se întorc la casele lor.
În a doua zi de Paşte, finii merg la naşi cu dar de colaci, un covor ţesut în casă şi un ulcior. Flăcăii merg la fete cu stropitul şi cu văluritul, iar o năframă albă pusă într-o prăjină se poartă în fruntea alaiului care merge din casă în casă şi face urări de Paşte.
CITEȘTE ȘI: CUM SĂ TE BUCURI MAI MULT DE FIECARE GUST: ASOCIEREA MÂNCĂRURILOR CU VINURI
De Paşti, spun preoţii, nimeni nu trebuie să fie trist, nimeni nu trebuie să plângă. În zilele de Paști, bucuria trebuie să fie predominantă.
Ritualuri pentru iubire și prosperitate
În unele zone din ţară, în dimineața primei zile de sărbătoare, copiii cu vârsta de până la 9 ani, merg la casele vecinilor și rudelor pentru a-i anunța de Învierea Domnului. În schimb, fiecare copil primește de la gazdă câte un ou roșu.
În plus, în unele zone, oamenii obișnuiesc să ia o linguriță de Paști sau vin cu pâine sfințite, dimineața, înainte de micul dejun.
Şi iubirea este importantă în zi de sărbătoare. Se spune că la sate, băieţii se pot duce în ziua de Paşte cu flori la casa unde locuiește fata cea dragă, iar dacă sentimentul este reciproc, atunci fata, pentru a-și arăta consimțământul, trebuie să îi ofere băiatului un ou roșu.
Dacă vreţi să aveţi vederea bună tot anul se spune că ar trebui să priviţi într-un vas cu apă, dintr-o cană nouă.
Iar pentru a proteja casa de cele rele, se spune că ar fi bine să aşezaţi o bucată mică de fier sub prag.
Dacă prima persoană care vă intră în casă de Paşte este bărbat, veţi avea noroc tot anul.
Se spune că la masa de Paște trebuie să mâncaţi mai întâi un ou, pentru că el aduce sănătate pe parcursul anului, apoi pește și pasăre, pentru a fi sprinten ca peștele și ușor ca pasărea.
Şi cel mai important, în ziua de Paşte se pare că nu este bine să dormiţi, pentru că în restul anului veţi fi somnoroşi, veţi avea ghinion, viermii vor mânca semănăturile, recolta va fi distrusă şi vă va prinde ploaia ori de câte ori veţi încerca să lucraţi câmpul.
CITEȘTE ȘI: TOPUL BĂUTURILOR ALCOOLICE DE CARE SĂ TE BUCURI LA O PETRECERE
- Facebook.com/actualitateaprahoveana.ro
- instagram.com
- twitter.com
- Google Business
- Youtube Actualitatea
- TikTok Actualitatea Prahoveană