• Sfântul Ilie este sărbătorit de creștini, pe 20 iulie.
• Sfântul Ilie este considerat aducător de ploi, dar și divinitate populară a Soarelui și a focului, atestată prin numeroase superstiții, tradiții și datini.
Sfântul Prooroc Ilie Tesviteanul, sărbătorit în 20 iulie, a fost fiul lui Sovac, un preot al Legii Vechi, care locuia în cetatea Tesve din Galaad (Israel). A venit pe lume în urmă cu peste 800 de ani î.Hr. pe vremea împăratului Ahab. Se spune că, la nașterea lui, tatăl său a văzut oameni îmbrăcați în alb învelindu-l în scutece de foc și i-au dat să mănânce o flacără, simbol al râvnei pentru Dumnezeu.
Sfântul Ilie a fost ales de Dumnezeu să-l certe aspru pe regele Ahab și pe cei care doreau să fie păgâni. Observând că sfaturile nu-i sunt ascultate, Sfântul Ilie a decis să-l pedepsească pe rege și poporul lui deopotrivă.
„Viu este Dumnezeul puterilor, Dumnezeul lui Israel, înaintea Căruia stau eu, că nu va fi în anii aceștia rouă și ploaie din cer pe pământ, decât numai prin cuvântul gurii mele”, ar fi spus Sfântul Ilie. După ce Sfântul Ilie a terminat de vorbit, cerul s-a închis, și oamenii nu au mai văzut ploaie mult timp, fapt care a produs secetă și uscăciune pământului.
Observând că regele Ahab și poporul israelian doreau în continuare să fie păgâni și îi ucideau pe credincioși, Sfântul Ilie a prelungit secetă încă doi ani.
Ulterior, Sfântul Ilie i-a spus împăratului să mănânce și să bea, apoi să ia caii și să-i înhame, pentru că o să vină o ploaie mare. Sfântul Ilie s-a urcat pe muntele Carmelului, s-a pus în genunchi, cu fața către pământ și s-a rugat la Dumnezeu să trimită ploaia pe pământ. După ce Sfântul Ilie a terminat rugăciunea, cerul s-a deschis și a pornit o ploaie mare.
Legendele spun că Sfântul Ilie a fost un om bun, gospodar, însă care a păcătuit ucigându-și părinții. Și-a cerut iertare față de Dumnezeu și a primit un car și un bici pentru a-i ucide pe diavolii care îl stăpâneau.
Potrivit scrierilor bisericești, Sfântul Ilie nu a cunoscut moartea fizic, ci s-a înălțat la ceruri însoțit de îngeri. Unele legende spun că Sfântul Ilie nu și-a încheiat misiunea pe Pământ. El s-a ridicat la cer și așteaptă sfârșitul lumii, pentru a se lupa cu căpetenia diavolilor.
Sf. Ilie se bucură de o cinstire deosebită din partea Bisericii, ziua prăznuirii sale fiind marcată în calendar cu roșu, însemnare ce nu apare în acest fel la niciun alt prooroc.
CITEȘTE ȘI: TEATRUL „TOMA CARAGIU” A ÎNCHEIAT O STAGIUNE PLINĂ DE EVENIMENTE ȘI PREMII
Tradiții și superstiții de Sfântul Ilie
Sânt-Ilie este ziua de celebrare a zeului solar la data 20 iulie, considerată a fi mijlocul sezonului pastoral. În Panteonul românesc, Sânt-Ilie este o divinitate a Soarelui și a focului, echivalentă cu Helios, din mitologia greacă, și cu Gebeleizis, din mitologia geto-dacă.
Ca divinitate solară și meteorologică, Sânt-Ilie provoacă tunete, trăsnete, ploi torențiale, furtuni puternice și incendii, leagă și dezleagă ploile, hotărăște unde și când să bată grindina.
De aceea, Sfântul Ilie este prezentat în tradiția populară ca fiimergând pe un car cu roți de flăcări, tunând și lovind diavolii cu biciul de foc.
Potrivit tradiției, în ajunul Sfântului Ilie, fetele tinere trebuie să se tăvălească în cânepă, pentru a visa noaptea cum le va fi sortitul. Dacă fetele visau cânepă verde, asta însemna că se vor căsători cu un bărbat tânăr, iar dacă visau cânepa uscată, se vor căsători cu un bărbat în vârstă.
O altă tradiție spune că în noaptea de Sfântul Ilie, pentru a li se îndeplini dorințele, oamenii trebuie să se roage. Prin rugăciune, cerurile se deschideau și dorințele oamenilor se împlineau.
În dimineața de Sfântului Ilie, oamenii trebuie să culeagă plante de leac, în special busuoic și să le ducă la biserică. După ce plantele sunt sfințite, oamenii le dădeau foc. Se spune că cenușa de la plante se putea folosi în scopuri terapeutice. atunci când copiii lor făceau bube la gură. Plantele erau puse la uscat în podurile caselor, sub streșini sau în cămări. Tot acum se culegeau și plantele întrebuințate la vrăji și farmece.
Merele sunt un simbol al sărbătorii Sfântului Ilie
Potrivit tradiției românești, nu era voie să se consume mere până la 20 iulie și nici nu era voie ca aceste fructe să se bată unul de altul, pentru a nu atrage grindina, obicei păstrat și astăzi. Tradiția spune că, cine a mâncat mere înainte de a fi sfințite de Sfântul Ilie va avea parte numai de mere după moarte, care însă vor dispărea atunci când va dori să le atingă.
În ziua de Sânt-Ilie, merele sunt duse la biserică pentru a fi sfințite. Se spune că făcând acest lucru, pe lumea cealaltă merele vor fi din aur.
Tot legat de mere se spune că de Sfântul Ilie nu trebuie tăiate cu cuțitul, pentru că astfel va urma o săptămână plină de furtuni și grindină.
Efectul ploilor asupra recoltelor de Sfântul Ilie
Conform tradiției poluare, dacă plouă de Sfântul Ilie, alunele vor seca, iar fructele din pomi vor face viermi.
În unele zone din țară, dacă de Sfântul Ilie este furtună, oamenii trebuie să înfigă în pământ un toiag cu mâner din metal.
Pentru a fi feriți de trăsnete, oamenii de la țară obișnuiesc să poarte crenguțe de salcie.
De asemenea, în ziua de Sfântul Ilie nu trebuie să lucrezi la câmp pentru că astfel vei atrage mânia sa și va arunca cu grindină și fulgere asupra recoltelor.
În funcție de zona țării, se crede că oamenii care pornesc la drum pe 20 iulie vor fi loviți de fulgere.
Dacă va ploua în această zi, pomii își vor strica roadele, iar recolta va fi foarte săracă.
În popor se spune că diavolii se ascund în lemnul de carpen. Din această cauză, este bine ca acest lemn să nu fie folosit în gospodării de ziua Sfântului Ilie.
Dacă în ziua de Sfântul Ilie este furtună, nu trebuie să se deschidă nici uşile nici geamurile caselor, ca nu cumva să se ascundă vreun diavol ce fuge de furia Sfântului.
De ziua Sfântului Ilie, oamenii nu au voie să lucreze pământul pentru ca recoletele să nu fie distruse de grindină.
„Retezatul stupilor”
În unele zone din țară, de Sfântul Ilie, apicultorii recoltau mierea din stupi. Această acțiune poartă denumirea de „retezatul stupilor”.
Potrivit obiceiului, mierea trebuia recoltată numai de către bărbații care erau curați sufletește și trupește, în straie de sărbătoare.
Bărbații erau ajutați de către un copil, pentru că femeile nu aveau voie să intre în stupină.
După recoltare, oamenii făceau o masă mare la care invitau rudele pentru a gusta mierea și pentru a se cinsti cu țuică îndulcită cu miere.
Masa festivă are rolul de a oferi belșug apicultorilor și de a asigura protecție stupilor.
Pomenirea sufletelor adormiților
De Sfântul Ilie, credincioșii pomenesc sufletelor adormiților, în special sufletele copiilor morți. Femeile chemau copii străini sub un măr, pe care îl scuturau ca să dea de pomană merele căzute. Astfel, se considera că morții se veselesc.
Peste 140.000 de români îşi sărbătoresc onomastica de Sfântul Ilie. Dintre aceștia, cei mai mulți sunt bărbaţi, iar prenumele masculine cel mai des întâlnite sunt Ilie, Elias şi Iliuţă. Alte prenume prenume masculine mai sunt: Eliade, Elie, Elis, Ilia, Uiev, Ilieş, Iliuş şi Lică.
Prenumele feminine cel mai des întâlnit sunt Ilinca şi Lia. Alte prenume feminine mai sunt: Eliana, Elis, Ilia, Iliana, Ilincuţa/Ilincuta, Iliuţa, Lica.
CITEȘTE ȘI: APROXIMATIV 400 DE TINERI BOXERI PARTICIPĂ LA CAMPIONATUL EUROPEAN DE BOX PENTRU JUNIORI
- Facebook.com/actualitateaprahoveana.ro
- instagram.com
- twitter.com
- Google Business
- Youtube Actualitatea
- TikTok Actualitatea Prahoveană