• Ediția cu numărul 107 a Seratelor Culturale Elstar a fost una specială având în vedere calitatea oaspeților sosiți la Câmpina, de o amplă anvergură intelectuală.
• A fost lansat albumul „Familii și conace boierești din Moldova” al cărui autor este istoricul Narcis Dorin Ion, volum prefațat de acad. Georgeta Filitti.
Recent, în ediția cu numărul 107 a Seratelor Culturale Elstar din Câmpina, a fost lansat albumul „Familii si conace boierești din Moldova”, al cărui autor este Narcis Dorin Ion, volum prefațat de acad. Georgeta Filitti.
Autorul, care s-a născut la Pitești în anul 1974, a absolvit Facultatea de Istorie a Universității București în anul 1997, fiind șef de promoție. Ulterior a rămas pentru doi ani în aceeași instituție, devenind asistentul unor mari profesori precum Ioan Scurtu, Mihai Retegan sau Dinu Giurescu, masterat în istoria contemporană a României, iar ulterior doctor în istorie (2006) cu teza „Elitele și arhitectura rezidențială în Țările Române (sec. XIX-XX)”.
CITEȘTE ȘI: FOTO & VIDEO „Enescu, jupuit de viu”, primul film artistic despre George Enescu, a fost lansat la Ploiești
Această mare pasiune avea să-l urmărească de-a lungul întregului său parcurs livresco-științific, publicând mai multe volume extrem de importante despre acest subiect foarte vast: interacțiunea între vechea elită tradițională ale României și habitatul ei intim, asupra căruia și-a pus o deosebit de puternică amprentă („Castele, palate și conace din România” vol. 1 2001, „Mogoșoaia. Trei secole de istorie”, 2002, „Castelul Bran. Reședința reginei Maria și a prințesei Ileana”, 2003, „Palate din București” 2013 etc.)
Pasiunea lui pentru istoria politică interbelică avea să se materializeze în volumele „Gheorghe Tătărescu și Partidul Național Liberal (1944-48)” „Carol al II-lea. Portretul unui rege” (2013) „Principele moștenitor Carol al României” (2023) pentru a menționa doar câteva din cărțile sale.
Din 2016, este manager al Muzeului Național Peleș din Sinaia după ce a avut aceeași funcție la Castelul Bran.
Amfitrionul seratei, Codruț Constantinescu a depănat amintiri pe care le are cu și despre invitatul seratei de pe vremea când nu era decât un tânăr student al Facultății de Istorie, iar Narcis Dorin Ion era asistentul profesorului Ioan Scurtu la cursul despre istoria României interbelice, un subiect extrem de prizat și la modă în anii 1990-2000. Explicabil, având în vedere necesitatea recuperării istoriei, memoriei și memorialisticii de atunci. Codruț Constantinescu a mai menționat faptul că, la 27 ianuarie 2023, a fost lansat, în cadrul unei serate culturale Elstar, volumul de convorbiri dintre academicianul Georgeta Filitti și Simona Preda: „România de totdeauna”, Editura Corint, doar în prezența Simonei Preda.
În deschiderea evenimentului, acad. Georgeta Filitti care prefațează volumul, și-a adus aminte de prima amintire pe care o are în legătură cu orașul Câmpina. A fost în Câmpina acum opt decenii. Avea șase ani, fiind născută în anul 1938 și acțiunea având loc după 23 august 1944, era în trecere prin oraș alături de tatăl său care a călcat pe bombeu pe un militar al vajnicei și sălbaticei Armate Roșii. Din fericire, acesta nu a reacționat violent, cum erau obișnuiți, însă evenimentul a rămas întipărit în memoria domnului Filitti, care a bănuit, destul de îndreptățit fiind, că fusese destul de aproape de moarte în acele clipe, presupunere întărită și de documentele de arhivă.
Intrând în materia seratei, acad. Georgeta Filliti a lăudat perseverența autorului Narcis Dorin Ion, dar și inspirația sa în a alege niște subiecte de cercetare mai puțin cunoscute.
„Este unul dintre cei mai buni istorici tineri români”, a adăugat ea. „De asemenea apreciez si felul în care Narcis știe să-și facă relații și să le întrețină. La un moment dat, chiar a fost propus să intre în Academia Română”.
Pentru prima dată în librăria Elstar, istoricul Georgeta Filitti a apreciat spațiul drept „o adevărată oază de lumină spirituală”.
La eveniment a fost prezentă Silvia Colfescu, directoarea Editurii Vremea din București, la care Codruț Constantinescu a publicat mai multe volume („Epistolar genevez”, „Viața și moartea în Gulag”, „Pedalând prin viață”, „Pe urmele celților sau Mirajul utopei”). Pentru a doua oară în Câmpina, Silvia Colfescu a mai vizitat celebra librărie la Serata Culturală Elstar din 29 septembrie 2022, când AS Nicolae al României a lansat albumul „Bunicul meu, Regele Mihai” la Casa Căsătoriilor din municipiu. „Am alergat mult până când l-am prins pe Narcis Ion, dar mă bucur că am făcut-o, iar acum nu o să-i mai dăm drumul”, a menționat Silvia Colfescu, subliniind că se află între doi autori Vremea (Codruț Constantinescu și Narcis Dorin Ion) și editura, ajunsă la al 35-lea an de existență neîntreruptă, are o aplecare specială față de cărțile de istorie, publicând în acest timp, sute de titluri care au legătură cu istoria națională sau universală.
La serată, Mircea-Alexandru Hortopan, director în cadrul Muzeului Național Peleș din Sinaia și colaborator apropiat al autorului Narcis Dorin Ion, de origine câmpineană, a trecut în revistă aspecte ale redactării propriu-zise a albumului și a subliniat că a aflat multe lucruri lucrând la cărțile acestuia.
La rândul său, autorul a prezentat pe scurt materia volumului, făcând o scurtă expunere despre istoria celor trei locuri/conace boierești din Moldova: Deleni, Căiuți și Trifești.
Foarte multe astfel de locuri memoriale, care au o strânsă legătură cu istoria noastră națională, zac în paragină, fiind distruse atât în anii 1950, cât și după regăsirea libertății din 1989, când totuși memoria era deja grav alterată de regimul comunist.
Narcis Dorin Ion și-a a dus aminte cum, în perioada anilor 1990-2000, a avut șansa de a intra în multe case ale descendenților boierimii românești tradiționale, care supraviețuiseră terorii comuniste și care cunoscuseră direct viața de pe domeniilor lor din perioada interbelică, având 30 sau 40 de ani în momentul instaurării comunismului. Unii dintre aceștia reușiseră inclusiv să salveze documente extrem de prețioase despre istoria familiilor lor sau/și a domeniilor pe care le aveau de multe generații.
Una din ideile sale îndrăznețe este aceea de a se constitui un Muzeu al Boierului Român, care ar completa vasta rețea de muzee dedicate țăranului sau lumii rurale (inclusiv celebrul Muzeu al Țăranului Român din București) pentru că rolul boierilor în dezvoltarea Țărilor Române a fost unul major. Ei reprezentau osatura politico-administrativă a Munteniei și Moldovei, elita sa politică, care, în ciuda defectelor avute (mai ales sfada ce a dus de foarte multe ori la adevărate războaie civile foarte sângeroase, după cum menționase și Codruț Constantinescu cazul lui Șerban Cantacuzino, care avea o moșie la Drăgănești, în județul Prahova, acum distrusă, ucis de propriii lui frați), a înregistrat și realizări remarcabile.
Nu ultima este chiar constituirea României moderne în 1859 și 1866 și 1877. Este un truism a afirma că elita politică pașoptistă care a realizat România era formată în imensa ei majoritate din fii de boieri. De aceea și distrugerea ei de către regimul bolșevic a fost o prioritate.
GALERIE FOTO ELSTAR
- Facebook.com/actualitateaprahoveana.ro
- instagram.com
- twitter.com
- Google Business
- Youtube Actualitatea
- Spotify PODCAST
- TikTok Actualitatea Prahoveană