• „L’empire des lumières” (1954), lucrare a suprarealistului René Magritte, a stabilit nou record mondial de licitație pentru o lucrare a artistului, după ce a fost vândută la Christie’s New York pentru 121 milioane de dolari.
• Lucrarea estimată la 95 milioane de dolari a reprezentat punctul culminant al vânzării din 19 noiembrie.
• Ea a fost cumpărată, după o licitație de 11 minute, de un colecționar care a făcut oferte prin telefon.
Pictura, al cărei titlu se traduce ca „Imperiul luminilor”, este una dintre cele 27 de lucrări cu titlu similar pe care René Magritte le-a pictat între anii 1940 și 1960. Fiecare lucrare din serie înfățișează o scenă care pare să fie simultan zi și noapte, titrează Curatorial.ro.
CITEȘTE ȘI: Târgul de carte Gaudeamus din decembrie are și ediție online
Până acum, cea mai valoroasă lucrare din serie, „L’empire des lumières” (1961), a fost vândută la Sotheby’s Londra în 2022, stabilind recordul artistului la 59,42 milioane de lire sterline (79,24 milioane de dolari).
Al doilea cel mai mare preț pentru o lucrare de Magritte la licitație aparținea tot unei lucrări din aceeași serie: „L’empire des lumières” (1961), vândută cu 42,27 milioane de dolari la Sotheby’s New York în mai.
În 19 noiembrie, la New York, patru dintre primele zece loturi ale vânzării au fost semnate de suprarealistul belgian, dintre care unul a fost un alt „L’empire des lumières”, exemplar din 1956, mai mic, vândut pentru 18,8 milioane de dolari, față de o estimare de 6 milioane – 8 milioane de dolari.
Lucrările s-au numărat printre cele 19 loturi scoase la vânzare colecția designerului, filantropei și colecționarei Mica Ertegun. Ele au fost vândute pentru un total de 184 milioane dolari.
„Standard Station, Ten-Cent Western Being Torn in Half”, lucrare din 1964 semnată Ed Ruscha, a ocupat locul al doilea pe lista celor mai scumpe zece lucrări ale serii, obținând mai mult de 68 de milioane de dolari, după o estimare de aproximativ 50 de milioane de dolari, mai relatează sursa citată.
Acesta este un nou record de licitație pentru artist.
Recordul anterior de licitație pentru o lucrare a lui Ed Ruscha, stabilit în 2019, era deținut de „Hurting the Word Radio #2” (1964), vândută pentru 52,5 milioane de dolari la Christie’s.
Lucrări ale lui Alberto Giacometti, Joan Mitchell, David Hockney și Willem de Kooning au completat lista celor mai vândute la Christie’s în 19 noiembrie. Cele două lucrări de Mitchell, „City Landscape” și „Untitled”, ambele din 1955, au fost vândute sub estimările minime, 15 milioane dolari, respectiv 9 milioane dolari, numărându-se totodată printre cele mai scumpe lucrări vândute.
Ce face ca „Imperiul Luminilor” de Magritte să aibă o astfel de cotă uriașă
Tabloul „Imperiul Luminilor” (L’Empire des lumières), realizat în 1954 de René Magritte, maestrul suprarealismului belgian, prezintă o casă clasică burgheză, cu ferestre și ușă vizibile, situată într-un peisaj care pare imposibil. Jumătatea inferioară a tabloului este scufundată într-o noapte întunecată, cu un felinar care luminează discret strada. În contrast total, cerul deasupra casei este strălucitor, luminos, ca într-o zi de vară la amiază. Se pare că această imposibilitate fizică creează o tensiune vizuală care sfidează așteptările privitorului, explică site-ul Curatorial.ro.
Tehnica lui Magritte este impecabilă – culorile sunt clare, liniile precise, totul este pictat cu o acuratețe care face și mai șocantă discontinuitatea scenei. Fiecare element este hyperrealist, ceea ce amplifică senzația de stranie dezordine ontologică.
Ca în toate lucrările sale, Magritte nu doar pictează, ci se joacă în culori cu natura percepției.
„Imperiul Luminilor” devine o metaforă a multiplelor realități care coexistă simultan. Ziua și noaptea nu mai sunt stări consecutive, ci spații care se pot suprapune și pot contrazice brutal ideea noastră rigidă despre timp și spațiu. În fond, noaptea și ziua capătă definiții diferite la București și la Helsinki, mai ales iarna.
Magritte a pictat mai multe versiuni ale „Imperiului Luminilor”, fiecare ușor diferită. Prima versiune a fost realizată în 1954, iar ulterior a creat aproximativ 15 variațiuni ale aceluiași concept, explorând mai multe posibilități ale… imposibilului, mai relatează sursa citată.
Artistul însuși mărturisea despre lucrare: „Misterul nu este un mister decât atunci când lumina îl revelează”. Această frază sugerează că lucrarea nu dorește să ascundă, ci să dezvăluie ciudățenia care se insinuează constant în realitatea noastră cotidiană.
Realizată imediat după al doilea război mondial, lucrarea poartă amprenta tulburării existențiale a epocii. Magritte, care traversase ocupația nazistă a Belgiei, vedea realitatea ca pe o construcție fragilă, ușor de stricat.
Interesant este că Magritte nu considera suprarealismul drept un curent artistic, ci mai degrabă o metodă de investigare a realității. „Imperiul Luminilor” devine astfel un instrument filosofic deghizat în tablou.
Casa din tablou nu este întâmplătoare – ea reprezintă spațiul siguranței, al familiarului, care este brutal dezechilibrat de contextul imposibil. Nu întâmplător, cele mai simple desene de copii figurează casa în acest mod. Casa are neapărat ușă și ferestre, iar ușa are neapărat clanță. Spațiul psihologic al siguranței, care la Magritte este total alterată de stricarea echilibrului între zi și noapte.
La Magritte, ferestrele sunt luminate discret, sugerând prezența vieții umane în mijlocul acestei ciudate discontinuități. Cerul luminos și noaptea întunecată nu sunt doar un exercițiu vizual, ci o metaforă profundă a conștiinței umane. Magritte sugera că realitatea noastră interioară este permanent ruptă, cu zone de lumină și întuneric care coexistă.
Lucrarea a fost prezentată pentru prima dată la Galeria Palazzo delle Esposizioni din Roma în 1954, stârnind încă de atunci senzație și dezbateri aprinse în lumea artistică.
Magritte însuși privea lucrarea cu un umor subtil. Într-un interviu rar, el mărturisea zâmbind: „Uneori, realitatea este mai suprarealistă decât orice imaginație„. „Imperiul Luminilor” este exact această demonstrație – o glumă cosmică, de astăzi foarte scumpă, despre rigiditatea percepției noastre.
CITEȘTE ȘI: Pictorul ploieștean Matei Iordan, premiat de Primărie pentru lucrarea „Casa pescărească”
- Facebook.com/actualitateaprahoveana.ro
- instagram.com
- twitter.com
- Google Business
- Youtube Actualitatea
- Spotify PODCAST
- TikTok Actualitatea Prahoveană