• Cea mai lungă serată culturală Elstar de până acum, dacă o excludem pe cea la care a fost invitat Mircea Cărtărescu, a avut loc pe 17 ianuarie 2025.
• Evenimentul s-a concentrat asupra unui eveniment fundamental pentru ceea ce este România de astăzi, și anume istoria anilor 1989-1990, temă deschisă de lansarea volumului „Revoluția din decembrie 1989 povestită celor care nu au trăit-o”, publicat de scriitoarea Alina Pavelescu la Editura ART, anul trecut.
Istoric, arhivistă, scriitoare, traducătoare și publicist, director-adjunct al Arhivelor Naționale ale României, Alina Pavelescu este absolventă a Facultății de Istorie a Universității din București și are un doctorat în științe politice obținut în anul 2009 la Institut d'Etudes Politiques din Paris.
Vineri, la Librăria Elstar din Câmpina, Alina Pavelescu și-a lansat volumul „Revoluția din decembrie 1989 povestită celor care nu au trăit-o”, în contextul unor detaliate abordări și reamintiri ale acelor vremuri de către participanții la eveniment.
Codruț Constantinescu: „Amintiri care nu mă vor părăsi până la finalul vieții”
Codruț Constantinescu, amfitrionul și moderatorul seratei, a prezentat în deschiderea seratei biografia Alinei Pavelescu, apoi s-a referit pe larg la experiențele personale pe care le-a avut în decembrie 1989, mai precis în zilele de 21 și 22 decembrie 1989, dar și la aspecte ale vieții unei simple familii câmpinene în comunism.
„În ziua de 21 decembrie, care a picat într-o zi de joi, eram cu familia la București, pentru a încerca să ne aprovizionăm cu mâncare și aici am asistat la începutul Revoluției Române în Capitala țării, amintiri care nu mă vor părăsi până la finalul vieții. Țin minte cum s-au strâns manifestanții în fața Hotelului Inter și, de asemenea, cum au început să curgă TAB-urile, de primele petarde, dar apoi am plecat din zonă”.
De asemenea Codruț Constantinescu și-a mai amintit de un episod întâmplat după decembrie 1989: „La un moment dat, totuși, s-a reluat școala în ianuarie 1990. Clasa unde învățam în Câmpina, (la Gen 2) a fost protejată de securiștii răi (nu și de ce buni și patrioți!!), de doi bărbați bătrâiori, cam pe la 40 de ani (!) din Gărzile Patriotice, dotați cu celebrele puști cehoslovace ZB, cu care Armata Regală luptase la Cotul Donului. Din fericire, nu cred că aveau gloanțe, căci băieții dintr-a VII-a B erau curioși, viteji doar daci, și nu au ezitat să le atingă/studieze/analizeze”.
Alina Pavelescu: „România este doar o piesă din puzzle”
„Rolul nostru este să le povestim tinerilor propriile experiențe și, din punctul meu de vedere, fiecare participant este un erou”, a sublinat autoarea și invitata Librăriei Elstar. De asemenea, Alina Pavelescu a subliniat faptul că istoria ne surprinde nepregătiți de fiecare dată.
„Am mai avut câteva lansări și vă spun că cei mai implicați și interesați au fost cei care au trăit acele evenimente în mod direct și nu neaparat tinerii. Însă trebuie să punem în context ceea ce s-a întâmplat în România în decembrie 1989. România este doar o piesă din acest puzzle. Cartea propune niște întrebări și, în funcție de aceste întrebări, am propus și răspunsuri”.
În ce măsură documentele Revoluției Române ar putea dezlega cumva mistele acestui eveniment a fost un alt subiect de interes. „Revoluția Română suferă nu de o subdocumentare, ci mai degrabă de o supradocumentare”, a afimat Alina Pavelescu.
Și asta deși multe documente au fost arse exact în acele zile tulburi. Scriitoarea a povestit că, la Arhivele Naționale, ar fi venit în audiență o femeie care lucrase pentru Comitetul Central al Uniunii Tineretului Comunist (UTC) al cărui sediu se afla tot în sediul Comitetului Central (de unde a fugit cuplul Ceaușescu, actualul sediu al MAI) care spera să obțină o dovadă a faptului că muncise în acea instituție, care să o ajute la stabilirea pensiei. Aceasta i-a mărturist autoarei că, în 21 și 22 decembrie, au fost arse toate documentele din acea instituție, chiar și statele de plată, pe motiv că cei care lucrau aici nu ar fi dorit să suporte posibile consecințe penale sau de altă natură.
De asemenea, Alina Pavelescu a afirmat că Revoluția a continuat și după 22 decembrie 1989, cel puțin până în iunie 1990, un an foarte tulbure în istoria noastră.
Un manual pentru cei care s-au născut mai târziu
Volumul poate fi considerat chiar un manual despre Revoluția Română, cu o realizarea grafică deosebită, care are patru capitole extrem de interesante: „1989-Jocul de domino”, „România lui Nicolae Ceaușescu - de la tânăra speranță la cea mai tristă baracă din lagărul socialist”, „Misterele Revoluției din 1989”, în care sunt adresate întrebări care macină și astăzi societatea noastră: turiștii sovietici, teroriștii, securiștii, cine a tras în noi etc. Ultimul capitol este cel dedicat anului 1990 despre „Revoluția continuă”.
În volum se regăsesc și desene, documente, extrase din memorialistică (de exemplu din „Mai-mult-ca trecutul” Anei Blandiana, volum lansat anul trecut în cadrul seratelor culturale la Brebu, precum și un glosar cu termeni și o cronologie a anului 1989 în Europa Centrală și de Est).
Evenimentul s-a bucurat și de prezența primului prefect al județului Prahova după reînființarea instituției în anul 1990, Nicolae Bălănoiu (prefect până în 1993). Mărturia sa a fost un bun prilej pentru scriitoarea Alina Pavelescu de a implementa un mic exercițiu memorial, implicându-i pe liceenii câmpineni prezenți, care au fost invitați, să-i adreseze întrebări martorului, iar la final să formuleze ipoteze de la care să plece în redactarea unui presupus eseu sau volum despre Revoluția Română. Prezența tinerilor a fost esențială pentru dinamismul seratei culturale, având în vedere că recenta carte lansată se adresează tocmai celor care nu au fost contemporanii Revoluției.
Alina Pavelescu: Scriitoare, istoric, memorialist
Alina Pavelescu (n. 1972) a debutat în literatură în 2016, cu romanul „Moștenirea babei Stoltz”, publicat la editura Herg Benet.
În 2019, a publicat romanul „Sindromul Stavroghin”, în colecția „Scriitori români contemporani” a editurii Humanitas, coordonată de Andreea Răsuceanu. Romanul a fost selectat, în 2019, pe lista scurtă a celor cinci romane nominalizate la Premiul Uniunii Europene pentru literatură (EUPL), ediția a 11-a.
În 2016, a publicat la editura CORINT volumul „Martha Bibescu și vocile Europei, Corespondență și dosar CNSAS. 1941-1945”
Este, de asemenea, editoare de lucrări memorialistice: „Anna Kretzulescu-Lahovary, Nebiruita flacără a vieții. Amintiri. 1867-1952”, București, Editura Humanitas, 2018, traducere din franceză și studiu introductiv de Alina Pavelescu; „Louis Basset, Războiul unui slujitor devotat. Jurnalul inedit al secretarului regilor Carol I și Ferdinand”, București, Editura Humanitas 2019, traducere din franceză și studiu introductiv de Alina Pavelescu.
În prezent, lucrează la manuscrisul unui roman istoric al cărui personaj central este Martha Bibescu, iar în 2024 a tradus din franceză biografia Marthei Bibescu scrisă de istoricul și jurnalista Aude Terray: „Singură împotriva tuturor. Viața prințesei Martha Bibescu”, Humanitas, 2024.
@Actualitatea Prahoveană și ArteFapte sunt parteneri media ai Seratelor Culturale Elstar.
Articol realizat pe baza detaliilor oferite de Codruț Constantinescu, amfitrion al Seratelor Culturale Elstar. Foto: Librăria Elstar Câmpina.
- Facebook.com/actualitateaprahoveana.ro
- instagram.com
- twitter.com
- Google Business
- Youtube Actualitatea
- Spotify PODCAST
- TikTok Actualitatea Prahoveană
