• Prin Hotărârea de Guvern nr. 293 din 14 aprilie 2005, ziua de 23 aprilie a fost declarată „Ziua Bibliotecarului din România”, concomitent cu Ziua Internațională a cărții și a drepturilor de autor.
Ziua de 23 Aprilie marchează în toată lumea o sărbătoare a cărții și a profesioniștilor aflați în slujba sa, începând din anul 1995, când UNESCO a declarat-o Ziua Internațională a Cărții și a Dreptului de Autor.
Data de 23 aprilie nu a fost aleasă întâmplător, este ziua în care sunt comemorați doi coloși ai literaturii universale: William Shakespeare care s-a născut în 23 aprilie 1564 și a murit în 23 aprilie 1616, respectiv Miguel de Cervantes, care deși a murit pe 22 aprilie, a fost înmormântat pe 23.
În anul 2005, Guvernul României a declarat Ziua Bibliotecarului din România tot în data de 23 aprilie, în semn de recunoaștere publică oficială a prestigiului unei profesii de importanță deosebită pentru cultura națională – cea de bibliotecar.
Prin Decretul Președintelui Republicii Moldova nr.189 din 8 februarie 2010, anual, la 23 aprilie, în Republica Moldova se consemnează sărbătoarea profesională - Ziua Bibliotecarului.
CITEȘTE ȘI: Zilele orașului Ploiești la Atena: Literatură, artă și muzică într-un demers cultural complex
Nobila meserie a bibliotecarului poate fi urmărită încă de la apariția scrisului și a obiceiului de a consemna fapte și evenimente istorice.
În Sumer, Imperiul Asirian și Babilonian erau consemnați „păstrătorii tabletelor”, funcționari ai statului, scribi sau preoți, care aranjau aceste cărți într-o ordine logică, în funcție de subiectul sau tipul documentului.
În 323 a. Chr. diadohul Ptolemeu I fonda Biblioteca din Alexandria, Egipt unde voia să adune toată cunoașterea din acea perioadă. Aici au activat celebri bibliotecari ai antichității precum Zenodotus, Eratosthene din Cyrene, Apollonius din Rhodos, Aristarhos din Samotrace sau Callimachus din Cyrene. Callimachus a realizat primul catalog bibliografic numit „Pinakes” în prima jumătate a secolului al III-lea a. Chr.
În Roma antică existau atât biblioteci private deținute de patricieni sau intelectuali precum Cicero, dar și biblioteci publice fondate de împărați, precum cele două biblioteci fondate de împăratul Traian în Forum Traiani.
În Evul Mediu timpuriu, bibliotecile se găseau în mănăstiri, unde călugării copiau textele antice. Existau însă și biblioteci care se ocupau de catalogarea, inventarierea și clasificarea cărților și manuscriselor.
În timpul Renașterii, apar și primele biblioteci publice laice, iar începând cu secolul al XVII-lea apar și primii teoreticieni care stabilesc atribuțiile și pregătirea unui bibliotecar.
În secolul al XIX-lea, meseria de bibliotecar devine o profesie, fiind înființate școli și universități în Occidentul european.
Ziua Internațională a Cărții, celebrată începând din anul 1996 la nivel internațional are ca scop promovarea lecturii, dar și a drepturilor de autor. În această zi, în aproape toate țările au loc acțiuni de omagiere a cărții, autorilor, a editorilor, a librarilor, bibliotecarilor și, implicit, a cititorilor. Acest eveniment cheamă și la o reflecție asupra schimbărilor pe termen lung în lumea cărților, iar una dintre schimbări este determinată de digitizare. Cărțile digitale au luat deja amploare și au marcat o schimbare de paradigmă în ceea ce privește răspândirea cunoașterii.
ProEuropeana-Biblioteca Digitală a Publicațiilor Culturale este o platformă digitală care oferă acces direct și liber la volume, periodice și articole publicate de muzee sau alte instituții de cultură. Până în prezent au fost puse online peste 800 de publicații și aproximativ 68.000 de articole de arheologie, istorie, artă, patrimoniu, colecții muzeale, științele naturii etc.