• Pe 21 mai, creștinii ortodocși îi cinstesc pe Sfinții Împărați Constantin și Elena, considerați ocrotitorii creștinismului.
• Această sărbătoare are o însemnătate aparte, fiind prăznuită anual de peste 1,8 milioane de români care le poartă numele, dar și o zi încărcată de tradiții.
În fiecare an, pe data de 21 mai, creștinii îi sărbătoresc pe Sfinții Împărați Constantin și Elena, fiind una dintre cele mai mari sărbători din calendarul ortodox.
Constantin cel Mare s-a născut în oraşul Naissus (Nis, Serbia) în jurul anului 274. A devenit suveran al întregului Imperiu Roman dupa învingerea lui Maxentiu şi a lui Liciniu. De domnia sa sunt legate mai multe întâmplări care au legătură cu creștinismul.
„Prin acest semn vei birui” - inscripția lui Constantin
Potrivit mărturiilor vremilor, în ajunul luptei cu Maxentiu, Constantin a văzut pe cer ziua, în amiaza mare, o cruce luminoasă deasupra soarelui cu inscriptia: „in hoc signo vinces” („prin acest semn vei birui”).
Noaptea, în timpul somnului, i se descoperă Hristos, cerându-i să pună semnul sfintei cruci pe steagurile soldaţilor. Dând ascultare poruncii primite în vis, iese biruitor în lupta cu Maxentiu.
În acest sens, pe Arcul de Triumf al lui Constantin, care se păstrează la Roma, se află inscripţia: „instinctu divinitatis” care înseamnă „prin inspiratie divina”.
Tot de împaratului Constantin cel Mare este legat și Edictul de la Milano (313), prin care creştinismul ajunge să fie recunoscut de stat.
După edictul din 313, împăratul scuteşte Biserica de impozite, îi acordă dreptul de a primi donaţii şi le dă episcopilor dreptul să judece pe cei care nu doreau să fie judecaţi după legile statului.
Va înlătura din legile penale pedepsele contrare spiritului creştinismului, precum: răstignirea, zdrobirea picioarelor, stigmatizarea (arderea cu fierul roşu).
Prima adunare creștină: Sinodul de la Niceea
Împăratul Constantin a convocat primul Sinod ecumenic la Niceea (325), unde după lungi dezbateri, învăţătura lui Arie a fost condamnată şi s-a adoptat formula că Fiul lui Dumnezeu este de o fiinţă cu Tatăl şi deci, din veci cu El.
Învățătura lui Arie (arianismul) susținea că Isus Cristos are caracter divin (este și el Dumnezeu), dar ar fi o ființă creată de Dumnezeu Tatăl în trecutul etern.
La sinod au fost alcătuite şi primele 7 articole ale Simbolului de credinţă (Crezul), a fost fixată data Paştilor (prima duminică după luna plină, după echinocţiul de primăvară) şi s-au dat 20 de canoane referitoare la disciplina bisericească.
Constantin cel Mare a fost botezat abia pe patul de moarte de către episcopul Eusebiu de Nicomidia. A murit la scurt timp (337) în Nicomidia şi a fost înmormântat în biserica Sfinţii Apostoli din Constantinopol.
Constantinopol a fost fondat în anul 330 d.Hr. chiar de către Constantin cel Mare, pe locul vechii colonii grecești Byzantion („Bizanț”, ce data din secolul al VII-lea î.Hr.).
El a stabilit aici noua capitală a Imperiului Roman. Numele acestei noi capitale a fost inițial Nova Roma („Noua Romă”), dar ulterior s-a încetățenit numele Konstantinoúpolis („orașul lui Constantin”).
Împărăteasa Elena, ocrotitoarea arheologilor
Flavia Iulia Helena a fost mama lui Constantin. Ea s-a născut în provincia Bitinia. În anul 293, generalul roman Constantiu Chlorus, la îndemnul imparatului Diocletian, divorţează de împărăteasa Elena. Aceasta nu se recăsătoreşte, ci trăieşte departe de atenţia publică, dar aproape de fiul său.
A reuşit să descopere pe dealul Golgotei crucea pe care a fost răstignit Hristos. Potrivit tradiţiei, în urma săpăturilor s-au găsit trei cruci. Pentru a se identifica crucea pe care a fost răstignit Hristos, au atins cele trei cruci de un mort. Acesta ar fi înviat în momentul în care a fost atins de Crucea Domnului.
Pe 14 septembrie 326, episcopul Macarie I al Ierusalimului a luat crucea şi a înălţat-o în faţa mulţimii. Ziua de 14 septembrie a devenit sărbatoarea numită Înălţarea Sfintei Cruci în calendarul creştin.
Împărăteasa Elena a zidit Biserica Sfântului Mormânt, Biserica din Bethleem, pe cea din Nazaret şi multe alte sfinte lăcaşuri. După ce şi-a petrecut ultima etapă a vieţii la locurile sfinte, Elena a murit în anul 330. Sicriul ei, o adevărată bijuterie artistică, poate fi admirat la Muzeul Vaticanului.
Sfânta Elena s-a bucurat dintotdeauna de o evlavie deosebită din partea creştinilor. Numele ei, care se traduce ca „făclie”, „torţă”, „strălucirea soarelui”, este purtat de nenumărate credincioase.
În cinstea ei s-au ridicat biserici, mănăstiri, aşezăminte teologice sau sociale. Ea a fost şi rămâne un simbol de puritate, dragoste părintească, nădejde şi credinţă autentică.
Pentru grija pe care a arătat-o săracilor şi oamenilor simpli, pentru preocuparea faţă de problemele creştinismului, dar şi pentru evlavia şi credinţa puternică, împărăteasa Elena este cinstită ca sfântă în întreaga creştinătate.
Sfânta Elena este şi ocrotitoarea arheologilor, datorită demersului ei de a căuta crucea pe care a fost răstignit Iisus Hristos.
Tradiţii şi obiceiuri de Sfinţii Constantin şi Elena
Tradițiile respectate de-a lungul generațiilor spun că această zi aduce noroc și sănătate.
Potrivit datinilor strămoșești, în calendarul popular, sărbătoarea Sfinţilor Constantin şi Elena este o sărbătoare a păsărilor de pădure, numită Constantin Graur sau Constantinul Puilor. În această zi, păsările de pădure încep să-şi înveţe puii să zboare, după ce li s-a dezlegat glasul la Vlasie (11 februarie), s-au împerecheat şi şi-au construit cuiburile la Dragobete (24 februarie).
Totuși, noua generație de pui amenință recolta dacă sărbătoarea nu este respectată.
Astfel, în această zi este interzisă munca câmpului, pentru a nu atrage păsările cerului asupra viitoarelor recolte. Viticultorii, la rândul lor, se feresc să lucreze în vie, existând credința că strugurii ar putea fi distruși de grauri.
În anumite zone ale țării, oamenii aprind focuri mari, considerate purificatoare, menite să alunge ghinioanele și spiritele rele.
Femeile dau cu tămâie în gospodării și stropesc cu aghiasmă pentru a proteja casa și animalele.
Se spune că în această zi începe cu adevărat vara.
Un alt obicei important este legat de păstorit. Pe 21 mai, ciobanii stabilesc cine va fi baciul și unde vor ridica stânele în sezonul cald, o tradiție străveche transmisă din tată-n fiu.
De asemenea, pentru sănătate și bunăstare, este obiceiul ca cineva din familie să meargă la biserică ducând trei bujori îmbobociți, flori de lămâiță, dulciuri de casă și pâine pentru a atrage sănătatea în familie și prosperitatea.
În această zi sfântă, oamenii obișnuiesc să ofere de pomană mâncare de post sau pește, alături de mici daruri simbolice precum icoane, lumânări, cruciulițe, candele, flori sau alte obiecte de cult, în amintirea celor adormiți.
Ziua Sfinților Constantin și Elena este și un moment de recunoștință și respect pentru obiceiurile strămoșești.
Români care își serbează onomastica
Aproximativ 1.8 milioane de români își serbează miercuri onomastica, de sărbătoarea Sfinților Împărați Constantin și Elena, conform celor mai recente date transmise de Direcția Generală pentru Evidența Persoanelor din cadrul Ministerului Afacerilor Interne.
Dintre aceștia, peste 1.1 milioane de femei poartă numele celor doi sfinți prăznuiți în data de 21 mai. Cele mai întâlnite nume în rândul doamnelor sunt Elena, purtat de peste 800.000 de persoane, urmat de Ileana, peste 90.000 de persoane și Lenuța, aproximativ 60.000.
În rândul celor aproximativ 700.000 de bărbați care poartă numele sfântului împărat bizantin, Constantin este cel mai întâlnit nume, cu peste 400.000 de posesori, urmat de Cosmin, cu peste 110.000 și Costel cu aproape 75.000.
Sfinţii Împăraţi Constantin şi mama sa, Elena sunt şi ocrotitorii Catedralei Patriarhale.
CITEȘTE ȘI: Pictorul Dinu Săvescu: Expoziția „Urme” este despre bucuria de a picta FOTO&VIDEO
