• Ziua de 28 octombrie 1940, rămasă în istorie ca Ziua „Marelui NU”, este un moment istoric adânc înrădăcinat în conștiința grecilor din întreaga lume.
• Semnificația acestuia s-a transmis de-a lungul generațiilor fiind înţeleasă ca o lecție potrivit căreia, dincolo de pierderi și distrugeri, ceea ce dăinuie este victoria morală și simbolică a rezistenţei împotriva tiraniei.
Cea de-a doua Zi Națională a Greciei este sărbătorită în amintirea dimineții zilei de 28 octombrie 1940, când ambasadorul italian la Atena, Emmanuelle Grazzi, i-a înmânat premierului grec Ioannis Metaxas un mesaj ultimativ din partea lui Mussolini. În acest mesaj, Il Duce pretindea libera trecere a trupelor italiene prin Grecia către „puncte strategice” nespecificate din interiorul țării. Ultimatumului dictatorului italian Mussolini de a permite forțelor Axei să ocupe zone strategice din teritoriul Eladei, i s-a răspuns printr-un categoric „NU!” de către prim-ministrul grec loannis Metaxas.
„În acest fel, s-a pecetluit intrarea Greciei în cel de-al Doilea Război Mondial, prin decizia curajoasă a poporului grec de a lupta împotriva unui duşman superior din punct de vedere numeric și de neînvins până atunci.
Alegând onoarea în locul supunerii și libertatea în locul ocupației, în munţii înzăpeziţi din Epir şi din Albania, trupele greceşti au oprit și ulterior au respins până în noiembrie 1940 armata italiană, obținând prima victorie terestră a Aliaţilor în cel de-al Doilea Război Mondial.
Victoriile armatei elene au întârziat planurile expansioniste ale Germaniei naziste şi au demonstrat cum, prin curaj și unitate, se poate schimba cursul istoriei.
Eșecul noii ofensive italiene din primăvara anului 1941 a determinat intervenţia armată din aprilie a aceluiaşi an a Germaniei naziste, care s-a soldat în luna iunie 1941 cu ocuparea Greciei.
Înţelegând valoarea dictonului „importantă nu este victoria, ci lupta”, la 10 mai 1941 politicianul britanic Anthony Eden aducea un elogiu curajului și eroismului dovedit de greci în fața forţelor inamice copleșitoare, spunând „... ați fost învinși după o luptă care v-a adus glorie!”.
După ocuparea țării de puterile străine, grecii au continuat lupta organizând o puternică Rezistență Națională. Deși, la sfârșitul războiului Grecia era distrusă, cu importante pierderi umane și materiale, cu o economie devastată de ocupaţia străină şi cu un popor trecut prin multe suferinţe, cu toate acestea, țara nu şi-a pierdut cea mai importantă trăsătură: DEMNITATEA. Grecia devenise un simbol al rezistenței și al libertății.
Ziua „Marelui NU” este mai mult decât o zi a comemorării - este o celebrare a curajului, patriotismului şi spiritului de neclintit al poporului grec. Ea ne învață că există momente în istorie când a spune „NU” înseamnă a spune „DA" demnității, libertăţii şi valorilor care ne unesc.
În acest context, membrii Uniunii Elene din România aduc anual, cu profundă recunoștință, un omagiu eroilor acestei pagini de istorie, încărcată de măreție și durere, prin manifestări comemorative menite să păstreze vie memoria sacrificiului lor.
Cinste eroilor!
La mulţi ani Grecia!
La mulţi ani România!
La mulţi ani elenilor şi filoelenilor de pretutindeni!
La mulţi ani prieteniei româno-elene!”, transmite Uniunea Elenă din România, prin președintele său, prof. univ. dr. ing. Dragoş - Gabriel Zisopol.
Cu această ocazie, comunitățile elene participă la activități culturale organizate pentru a sublinia atât însemnătatea istorică a zilei, cât și rolul moral al acestei sărbători, care amintește de valorile elene și, dintre toate, cel mai mult, de demnitate.
- Facebook.com/actualitateaprahoveana.ro
- instagram.com
- twitter.com
- Google Business
- Youtube Actualitatea
- Spotify PODCAST
- TikTok Actualitatea Prahoveană
