• Buna Vestire, sărbătorită pe 25 martie, este una dintre cele mai importante zile din calendarul creștin ortodox.
• Este prima mare sărbătoare din Postul Paștelui în care credincioșii au dezlegare la pește și marchează momentul în care Fecioara Maria a aflat că îl va naște pe Iisus Hristos.
Cunoscută în popor și sub numele de Blagovestenie sau Ziua Cucului, Buna Vestire este însoțită de numeroase tradiții și credințe păstrate din generație în generație.
Semnificația sărbătorii
Buna Vestire amintește de momentul în care Arhanghelul Gavriil i-a vestit Fecioarei Maria că va deveni mama Fiului lui Dumnezeu. Evenimentul este descris în Evanghelia după Luca și este considerat unul dintre cele mai importante momente din istoria creștinismului.
Sărbătoarea are dată fixă, pe 25 martie, fiind plasată cu exact nouă luni înainte de Crăciun. Chiar dacă pică în fiecare an în Postul Paștelui, Biserica Ortodoxă oferă dezlegare la pește, tocmai pentru a marca importanța zilei.
Etnograful Simion Florea Marian arăta în lucrarea „Sărbătorile la români” că această zi este atât de importantă încât este pusă pe același plan simbolic cu Paștile, pentru că fără Buna Vestire nu ar exista Nașterea Domnului.
În tradiția populară, ziua este considerată una de mare sărbătoare, în care nu este bine să se muncească. Se spune că cei care lucrează în această zi pot avea ghinion sau pierderi, iar anumite gesturi sunt evitate pentru a nu afecta belșugul din gospodărie.
Ce înseamnă Blagovestenie
Denumirea populară Blagovestenie provine din slavonă și înseamnă „veste bună” sau „bună vestire”. Termenul face trimitere directă la mesajul adus de Arhanghelul Gavriil.
De Blagoveștenie se dezleagă limba păsărilor cântătoare.
În calendarul popular, Buna Vestire mai este cunoscută și ca Ziua Cucului, pentru că, potrivit tradiției, în această zi se aude pentru prima dată în an cântecul cucului, considerat un semn al venirii primăverii.
Acesta începe să cânte până la Sânziene sau la Sfântul Petru, când se îneacă cu orz. Cucul, pasăre cu numeroase valenţe simbolice, cântă de la echinocţiul de primăvară până la solstiţiul de vară. În tradiţia populară se spune că, de la Sânziene, cucul se preface în uliu până la Buna Vestire, când redevine cuc.
Există și credințe legate de acest moment. În unele zone, oamenii numără de câte ori cântă cucul, considerând că acest număr ar putea indica anii pe care îi mai au de trăit. De asemenea, direcția din care se aude cântecul este interpretată ca semn bun sau rău.
Românii de pe la sate caută să nu îi surprindă primul cântat al cucului fără bani în buzunar, înfometați sau supărați. Altfel, sărăcia, foamea sau supărarea îi va urmări tot anul. Odinioară, mulți îl întrebau: „Cucule,/Puiucule!/Câți ani îmi vei dărui/Până ce eu voi muri?”. Nici feciorii holtei nu erau mai puțin curioși: „Cucule,/Voinicule!/Câți ani îmi vei da/Pân’ m-oi însura?”.
Tradiții de Buna Vestire, pe 25 martie
De Buna Vestire, una dintre cele mai cunoscute tradiții este dezlegarea la pește. Se spune că persoanele care mănâncă pește în această zi vor avea noroc și se vor simți „ca peștele în apă” tot anul.
În multe zone din țară, oamenii pun pe pragul casei pâine și sare, ca ofrandă simbolică pentru îngeri, gest care ar aduce spor și protecție în gospodărie.
Tot în această zi, există credința că nu este bine să te cerți, pentru că neînțelegerile din 25 martie ar putea aduce necazuri pe tot parcursul anului. De asemenea, se evită anumite activități gospodărești, cum ar fi pusul ouălor la cloșcă, din teama că ar putea ieși pui cu malformații.
Tradiția mai spune că vremea din ziua de Buna Vestire ar putea indica cum va fi vremea de Paște, motiv pentru care oamenii urmăresc atent condițiile meteo din această zi.
Pentru mulți credincioși, Buna Vestire nu este doar o sărbătoare religioasă, ci și un moment de reflecție și echilibru. Dincolo de tradiții și superstiții, ziua de 25 martie marchează începutul unei perioade de reînnoire, atât în natură, cât și în viața oamenilor.
De ce este o sărbătoare așa importantă? Fiindcă, ne învață logica impecabilă a tradiției, „dacă n-ar fi Buna-Vestire, n-ar fi nici Paștile” (Sim. Fl. Marian) Dacă Hristos nu s-ar fi născut, nu ne-ar fi izbăvit prin moartea și învierea sa. Prin urmare, este păcat să muncești în această zi sfântă. Și dacă ai munci, strădania ți-ar fi fără roade. Se credea, de pildă, că dacă de Blagoveștenie, macini mălai pentru o mămăligă și o arunci pe apă, peștii nu o vor mânca. Dacă ai presăra mălaiul pe un pom, el nu ar rodi (Muzeul Național al Țăranului Român).
De Buna Vestire se fac predicții privind vremea: dacă de Buna-Vestire ziua va fi frumoasă, însorită, la fel va fi de Paști. Previziunile sunt importante pentru anul agricol și pentru existența omului legat prin atâtea fire nevăzute, subtile de glie: se spunea că dacă soarele răsare de dimineață, păpușoii care au fost semănați primii vor fi frumoși, iar dacă soarele se ivește pe cer abia spre seară, vor crește frumos păpușoii semănați mai la urmă.
De Buna-Vestire gospodinele iau în mâini tămâie și înconjoară casa pentru a o feri de șerpi și alte dihănii. Se aprind focuri prin grădini pentru ca pomii să fie roditori.
În trecut, femeile adunau apă de omăt, pe care o beau când le încercau durerile de cap. Prin Bucovina, întețeau un foc în fața intrării casei și așezau în apropierea ei o cofă cu apă, pâine și sare, crezând că îngerii vor veni și își vor potoli setea și foamea.
- Facebook.com/actualitateaprahoveana.ro
- instagram.com
- twitter.com
- Google Business
- Youtube Actualitatea
- Spotify PODCAST
- TikTok Actualitatea Prahoveană
